Deși sună ciudat, „cositul mozaic” există, și este o modalitate strategică de a tunde iarba, eficiența căreia este demonstrată chiar și prin studii și experimente.
Totuși, ce presupune, la urma urmei, această tehnică privită cu ochi destul de sceptici pe la noi?
Aplicat în mediul urban, „cositul mozaic” reprezintă tunderea ierbii neuniform, sub forma unui mozaic. În unele porțiuni iarba este tunsă în mod tradițional, iar în altele este lăsată să crească. Astfel, specialiștii spun că, datorită acestei tehnici, se dezvoltă ecosistemele și este încurajată biodiversitatea. Explicația este cât se poate de simplă: Iarba înaltă, care dezvoltă rădăcini puternice, reține apa și previne tasarea terenului, iar flora spontană oferă hrană insectelor, care la rândul lor atrag păsările. Metoda este și o recomandare care se regăsește în Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030.
Experimentul din Rotterdam – 2016
Acest experiment a fost aplicat de către ecologiștii urbani din Rotterdam, cu scopul de a găsi metoda optimă de cosire a gazonului pentru municipalitate, în vederea creșterii biodiversității. Potrivit naturalcity.nl, în perioada respectivă metoda se aplica în cazul marginilor de drum mai largi, cu sol bogat în nutrienți. Tehnica a fost explicată în felul următor: existau trei runde de cosit, în care o parte era cosită în prima rundă și o altă parte în următoarea. Vegetația nu era niciodată complet cosită dintr-o singură dată, iar o parte era întotdeauna lăsată neatinsă în timpul iernii. Concluziile au conturat rezultate pozitive, tehnica de cosire s-a dovedit a fi deosebit de benefică pentru insecte, care folosesc vegetația pe tot parcursul anului, în toate etapele vieții lor (ou, larvă, pupă și imago). Rezultatele au putut fi observate chiar la un an distanță, măsurătorile indicând faptul că biodiversitatea a crescut semnificativ, fiind considerabil mai vastă decât în zonele similare cu gestionare tradițională. De asemenea, este menționat faptul că, în urma cosirii mozaice nu doar speciile din zona respectivă au beneficii, gazonul poate servi drept refugiu și pentru speciile mai pretențioase din zonele înconjurătoare.
Studiul din 2024
Anul trecut a fost publicat un studiu care explorează aceeași ipoteză, lucrarea se intitulează Adăugarea unui regim de tuns mozaic la peluzele urbane este cheia gestionării biodiversității urbane pentru polenizatori și poate fi găsită în Urban Forestry & Urban Greening.
Studiul a avut ca scop investigarea modului în care modificările cu privire la gestionarea gazonului pot contribui la îmbunătățirea biodiversității insectelor polenizatoare la scara orașului. Pe parcursul a doi ani au fost studiate zeci de peluze urbane din Praga, peluze care au fost lăsate parțial necosite, fiind selectate și trei grupuri mari de polenizatori: Lepidoptera, Coleoptera și Hymenoptera. Concluziile cercetărilor au conturat, ca și în cazul anterior, efecte îmbucurătoare la nivelul orașului, existând un puternic impact asupra biodiversității. De-a lungul sezonului de vegetație, gazonul a înflorit la intensități maxime, un indicator pozitiv.
Cercetările noastre au arătat că lăsarea părților necosite ale peluzelor urbane este una dintre modificările cheie pentru menținerea sau chiar creșterea biodiversității polenizatorilor în orașe. De asemenea, pare a fi cea mai bună modalitate de a atrage speciile de pe lista roșie. O reducere semnificativă a frecvenței cositului pentru a obține o intensitate mai mare a înfloririi ar trebui să fie o soluție pozitivă, concluzionează cercetătorii
Aceștia consideră reducerea frecvenței de cosire a gazonului urban o metodă eficientă și pentru alte animalele, și nu doar pentru polenizatori. Datorită acestei tehnici de cosire ar putea fi posibilă și înmulțirea plantelor cu flori, dar și răcirea insulelor de căldură urbane, în viziunea specialiștilor.
În România, această nouă metodă stârnește controverse
Deși v-am prezentat câteva cazuri fericite în care a fost aplicată această metodă de întreținere a spațiilor verzi, „cositul mozaic” nu este tocmai apreciat în țara noastră. Tehnica de cosire a fost aplicată într-un parc din Timișoara, iarba fiind cosită doar în apropierea aleilor. Însă, unii localnici o văd ca pe o scuză a primăriei și nu iau în calcul posibilitatea îmbogățirii biodiversității din oraș.
Mulți consideră că această metodă ar putea afecta activitățile lor zilnice, de exemplu ieșirile în parc alături de copii. Se pare că gazonul cosit după noua metodă i-ar putea deranja pe cei mici, iar adulții o consideră o treabă nefinalizată.
Un localnic care a revenit recent de peste hotare nu a ezitat să-și manifeste indignarea, considerând că orașul arată într-un mod deplorabil, iar cu privire la întreținerea parcului, ar trebui să se ia exemplu de la țările mai dezvoltate precum Canada, țara din care a și revenit.
Reprezentanții Primăriei îi asigură că noua metodă de cosire se va aplica doar primăvara și exclusiv în parcuri.
„Mi se pare lipsit de înțelepciune să tundem covoarele frumoase din tot orașul, ca după aceea să plătim bani pentru flori să le suspendăm în ghivece. Pe lângă asta, faptul că vom avea aceste zone cu vegetație mai ridicată și le vom păstra așa și mai înspre vară, va ajuta foarte mult și la scăderea temperaturii în aceste parcuri.” a declarat Ruben Lațcău – viceprimarul Timișoarei pentru Știrile ProTV
Specialiștii punctează, totuși, și pe existența unor riscuri, de exemplu apariția unor specii invazive care creează probleme, precum ar fi ambrozia.
