România cunoaște, pentru prima dată cu precizie științifică, câți urși bruni trăiesc în pădurile sale. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, rezultatele preliminare ale celui mai amplu și complex studiu genetic al populației de urs brun realizat vreodată la nivel mondial. Estimarea oficială: între 10.419 și 12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%.
„Este un moment istoric pentru România. Pentru prima dată, avem o imagine clară, bazată pe probe ADN, a populației de urs brun din țara noastră. Până acum, estimările erau bazate pe observații vizuale, uneori controversate. Acum vorbim despre date științifice solide”, a declarat ministrul Fechet.
Un efort științific 100% românesc
Studiul este parte din proiectul „Implementarea Planului Național de Acțiune pentru Conservarea Populației de Urs Brun din România”, derulat de Ministerul Mediului în parteneriat cu Romsilva, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”.
Cercetările s-au bazat pe peste 24.000 de probe genetice, recoltate din 25 de județe. Toate analizele au fost realizate în laboratorul INCDS „Marin Drăcea”, cu echipamente moderne, achiziționate prin proiect.
„Această cercetare este o schimbare de paradigmă în modul în care vom gestiona de acum înainte această specie. Ne îndreptăm spre un echilibru între conservare și siguranța cetățenilor, între biodiversitate și interesele comunităților locale”, a subliniat ministrul.
Zonare națională și monitorizare digitală
În premieră, România va implementa zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument care împarte teritoriul în patru categorii:
• Zone cheie pentru conservare
• Zone de risc (managementul conflictelor)
• Zone de management durabil
• Zone marginale
Această clasificare a fost realizată pe baza unei analize complexe care a integrat date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.
Pentru fiecare zonă se vor aplica măsuri diferențiate, de la conservare strictă la intervenții rapide în caz de pericol. Un instrument digital național va permite luarea de decizii în timp real, în funcție de situațiile apărute.
Monitorizare genetică pe termen lung
Proiectul va continua în 2025 cu aprobarea prin act normativ a planului de monitorizare genetică pe termen lung. Obiectivul este ca eforturile să nu rămână punctuale, ci să devină parte integrantă a politicilor publice.
Pe lângă datele despre populația de urși, proiectul a dus la:
• dezvoltarea unei aplicații mobile pentru colectarea și inventarierea probelor genetice,
• instruirea a 400 de persoane pentru munca de teren,
• achiziția a 3 câini special dresați pentru localizarea probelor genetice,
• livrarea a 1140 de garduri electrice pentru protecția culturilor și animalelor domestice,
• instalarea a 150 de camere de monitorizare,
• achiziționarea a 10 cuști de transport și 10 truse de tranchilizare pentru intervenții rapide.
Un model pentru Europa
România se poziționează astfel în avangarda cercetării și managementului faunei sălbatice la nivel european. Ministrul Mircea Fechet a subliniat importanța colaborării dintre cercetători, autorități și comunitățile locale pentru succesul proiectului: „Este dovada că putem construi politici de mediu moderne, bazate pe știință, transparență și colaborare”.
