O parte consistentă din Rezervația Naturală Mestecănișul de la Reci, județul Covasna, este în acest moment distrusă. Imaginile înfățișează un peisaj aproape apocaliptic, cu arbori prăbușiți și putrezi.
Am cerut celor de la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) să ne explice situația.
Redăm întrebările transmise de forestmania.ro și răspunsurile trimise de Vasile Carnariu, președintele ANANP:
- Care sunt cauzele care au dus la prăbușirea arborilor?
ANANP: Cauzele sunt exclusiv naturale. Lemnul mort (respectiv arborii morți pe picior sau căzuți) sunt o componentă recunoscută în structura și funcționarea habitatelor naturale, inclusiv forestiere, având un rol important în regenerarea naturală a pădurii și în conservarea biodiversității. Durata de viață a unui arbore de mesteacăn este de circa 100 de ani. Arborii pe care i-ați văzut au ajuns la această vârstă și au murit. Potrivit legilor biologice, încep să se descompună. Ca urmare, se instalează pe trunchiurile respective diferite specii de ciuperci, insecte, care își găsesc hrană sau adăpost. După apariția insectelor, sunt atrase păsări insectivore. Natura se autoreglează. Pe sol, descompunerea lemnului se accelerează datorită umezelii solului. Nutrienții eliberați prin descompunerea lemnului fertilizează solul. Concluzia este că după moartea arborelui acesta devine un habitat pentru sute sau chiar mii de viețuitoare, și contribuie la conservarea biodiversității.
Marea problemă a rezervației naturale Mestecănișul de la Reci constă în scăderea nivelului apei freatice și, implicit, a bălților din rezervație. Acest fenomen nu este specific doar rezervației în cauză, se întâlnește și în alte zone din țara noastră. Prin regularizarea râurilor Olt și Râul Negru, nivelul apei freatice a scăzut cu circa doi metri. La acest fenomen natural se adaugă și faptul că solul în rezervație este nisipos, necontribuind la reținerea apei care provine din precipitații. Soluția ar fi alimentarea bălților din diverse pâraie, însă, din cauza costurilor mari, nu a fost adoptată.
2. Există vreun plan de intervenție astfel încât să poată fi conservată această Rezervație până nu este prea târziu?
ANANP: Zona indicată se află în ariile naturale protejate ROSAC0111 Mestecănișul de la Reci (fostă ROSCI0111) și Rezervația naturală VII.9. Reci – Bălțile de la Ozun – Sîntianlunca, ale căror limite coincid cu zona în speță. Precizăm că pentru aceste arii naturale protejate există Plan de management aprobat prin OMMAP nr. 998/2016.
3, Există vreo boală care a afectat arborii căzuți? Dacă da, cum limitați extinderea la restul?
ANANP: După cum s-a precizat la punctul 1, cauzele sunt exclusive naturale: procesul de îmbătrânire biologică, fenomene naturale precum ploaia, zăpada, vântul, scăderea pânzei apei freatice. În vecinătatea arborilor doborâți există o zonă împădurită cu exemplare tinere de mesteacăn.
4. Când a fost făcută o ultimă analiză/ verificare în teren a acestei Rezervații și care au fost rezultatele?
ANANP: Periodic, ANANP, prin Serviciul Teritorial Covasna, efectuează monitorizări specifice capitalului natural, ultima acțiune fiind în data de 28.03.2023. Până la data prezentei, în urma constatărilor, nu a fost afectată starea de conservare a habitatelor respective.
