Sectorul forestier este aproape exclus de la finanțarea prin Planul Național Strategic 2021-2027, atrăgea atenția, la începutul lunii noiembrie, Ciprian Muscă, președintele ASFOR. Acum, și organizația WWF (Worl Wide Fund for Nature) ia atitudine.
„Suntem la începutul unui nou exercițiu financiar privind Politica Agricolă Comună pentru toate țările membre UE. Asta înseamnă că, acum se decide soarta pădurilor din România pentru următorii 10 ani. România, ca stat membru UE, trebuie să decidă ce va face cu cei 15,9 miliarde EURO alocați în cadrul acestui program.
Cea mai mare parte a acestor bani trebuie să soluționeze probleme din agricultură, însă instituțiile europene (Curtea Europeană de Conturi, Comisia Europeană) susțin că tot din aceste fonduri trebuiesc asigurate plățile pentru restricțiile și investițiile necesare în păduri.
Problema constă în faptul că, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cel care administrează aceste fonduri dar care nu are atribuții în domeniul pădurilor, a alocat pădurilor sub 0,5% din fondurile destinate României.
În aceste condiții, toți cei cărora ne pasă de păduri, vom trăi o nouă deziluzie referitoare la speranțele noastre pentru pădure și resursele ei.
Este necesar să alocăm cel puțin 10% din fonduri pentru păduri( adică proprietari, administratori, comunități locale, întreprinzători) ca să ne putem bucura în continuare de valorile lor.
Doar 0,46% din fonduri sunt alocate pentru conservarea pădurilor și gospodărirea lor sustenabilă, așa că WWF trage un semnal de alarmă că este nevoie de minimum 10% pentru a putea pune în practică cea ce România și-a asumat în fața instituțiilor europene.
O contribuţie absolut nesemnificativă în raport cu priorităţile care se impun pentru indeplinirea obiectivelor asumate prin Green Deal şi transformarea în relitate a reformelor asumate de România pentru gestionarea durabilă a pădurilor şi ariilor naturale protejate. De menţionat faptul că nu sunt luate în considerare datele şi studiile privind biodiversitatea şi nevoile reale de finanţare pentru păduri”, spun cei de la WWF, care au lansat și o petiție în acest sens.
„Decizia este acum la Ministerul Agriculturii, care nu are interes direct în conservarea pădurilor, iar Ministerul Mediului, cel de care aparțin pădurile, lasă un gol în această problemă. Hotărârea de care va depinde viitorul pădurilor noastre pentru următorii 10 ani se ia zilele acestea, până în sărbători. De aceea am lansat o petiție prin care solicităm ajutorul statului în eforturile de conservare a pădurilor”, se arată în comunicatul organizației.
ASFOR: Pădurea și lemnul reprezintă surse sigure de energie regenerabilă și rezervoare de carbon
„Nici precedentele două programe, finanțate în cadrul bugetelor comunitare multianuale, silvicultura nu a fost mai bine „tratată”. Numai că, acum, politicile globale pun tot mai mult accent pe măsuri de reducere a emisiilor CO2, iar pădurea și lemnul reprezintă surse sigure de energie regenerabilă și rezervoare de carbon.
Astăzi lumea este îngrijorată, pe bună dreptate, de efectele schimbărilor climatice. Liderii lumii dezbat formulele prin care să avem mai mult oxigen, să stopăm poluarea, dar și să încurajăm construcțiile din lemn, pentru că acestea rețin dioxidul de carbon pentru zeci sau sute ani. Pădurea captează CO2, iar lemnul, folosit cu înțelepciune, îl face prizonier pentru încă o viață. Se încurajează și se susțin împăduririle, dar și folosirea, în condiții de sustenabilitate, a lemnului. Și, din nou, e foarte bine că e așa!”, se arată într-un comunicat de presă al ASFOR, asociația forestierilor.
„În tot acest context global, este incredibilă lipsa de viziune și de înțelepciune a decidenților din țara noastră. Noi, forestierii, solicităm de mult timp sprijin pentru a dezvolta sectorul, pentru a face exploatările forestiere mai prietenoase cu mediul, pentru a îngriji pădurea așa cum se cuvine și pentru a pune lemn de calitate în piață. Aceste lucruri costă, iar tot ce s-a făcut până acum, s-a făcut doar prin efort propriu, fără niciun sprijin”, a declarat Ciprian Muscă, președintele ASFOR.
Potrivit acestuia, sectorul duce lipsă de multe lucruri pentru ca activitatea să se desfășoare în condiții normale. În prim plan sunt drumurile forestiere, România având o densitate de doar 6 metri la hectar, în timp ce media europeană se apropie de 40 de metri. „Aceste drumuri nu folosesc doar pentru a transporta lemn sau pentru a ajunge la exploatare, ci și pentru ca autospecialele pompierilor să poată ajunge mai ușor, atunci când au loc incendii de pădure, sau în cazul doborâturilor de furtună, ca să putem curăța zonele mai bine, dar și pentru ca românii să se poată plimba mai ușor prin pădure”, susține Muscă.
Pe de altă parte, este nevoie de de utilaje forestiere care să polueze mult mai puțin decât utilajele vechi. „Există programul Rabla pentru autoturisme și electrocasnice, există programul Rabla pentru tractoare, se oferă discounturi celor care, atunci când cumpără un frigider nou, îl predau cel vechi. Dar un program Rabla pentru utilaje forestiere nu vrea nimeni să aprobe, sau un program prin care să fie susținută achiziția de funiculare…”, atrage atenția documentul.
„Toată lumea prețuiește lemnul și pădurea, iar noi, forestierii, suntem cei mai interesați să avem pădure, pentru ca și copiii noștri să se bucure de căldura lemnului. Suntem huliți prea mult și ne pare rău că aceia care scriu împotriva noastră ignoră faptul că laptopul lor stă pe o masă de lemn, sau că legumele din bucătărie au fost tocate pe un blat de lemn.
Noi, cei din ASFOR, facem tot ce ne stă în putere pentru a transparentiza traseul lemnului. Suntem cea mai controlată breaslă din România. Dar și pentru a crește nivelul de transparență este nevoie de investiții, așa cum este nevoie de investiții în parcurile naturale, a căror întreținere costă. Iar exemplele ar putea continua”, susține oficialul ASFOR.
Chiar și așa, sectorul forestier contribuie cu 3,5% la PIB-ul României, având peste 130.000 de lucrători.
„Alocările financiare din Planul Național Strategic – Pilonul II al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ne ocolesc din nou. Decidenților români nu le pasă de sectorul forestier, deși fiecare dintre ei stă la un birou de lemn”, spune președintele ASFOR.