DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

30.6 C
București
20.2 C
Sibiu
24.4 C
Suceava
20.2 C
Covasna
19.9 C
Piatra Neamț
19.6 C
Braşov
18.7 C
Bistrița
23.7 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, iulie 20, 2024

EXCLUSIV. Ministrul Mediului, replică pentru The New York Times: „E regretabil că cititorii dvs. devin victime ale fake news”

Recomandate

După ce cotidianul The New York Times a publicat un articol în care relata, cu ajutorul ONG-ului Agent Green, că lemnul din pădurile seculare ale României e ars pentru peleți, ministrul Mediului a transmis redactorului-șef al publicației americane pe Europa un drept la replică. Forestmania.ro prezintă, în exclusivitate, textul documentului:

„Către:

Doamna Matina Stevis-Gridneff, șefa biroului de la Bruxelles pentru The New York Times

Ref: Dreptul la replică referitor la articolul NYT „Europa își sacrifică pădurile antice pentru energie”, publicat pe 7 septembrie 2022

Stimata doamna Stevis-Gridneff,

Vă scriu cu privire la acuzațiile despre România prezentate în articolul NYT „Europe Is Sacrificing Its Ancient Forests for Energy”, publicat pe 7 septembrie 2022 și semnat de Sarah Hurtes și Weiyi Cai.

Acest articol, care relatează despre lupta din sectorul energetic al Europei din cauza agresiunii ruse în Ucraina, conține informații false despre țara noastră, și acestea sunt principalele dovezi în sprijinul articolului.

Este foarte regretabil că, în această eră în care știrile false, manipularea și dezinformarea au devenit curentul principal și afectează majoritatea populației, un editor precum NYT permite ca cititorii săi să devină victimele unor astfel de practici.

De altfel, în articolul menționat se precizează că așa-zișii anchetatori s-au confruntat cu o presupusă infracțiune a mediului:

„Astăzi, după o excursie de 2.200 de metri în susul Muntelui Ceahlău din România, o potecă de cioate de lemn este vizibilă dedesubt, o cicatrice care traversează una dintre ultimele păduri bătrâne ale Europei unde stăteau cândva copaci de 200 de ani.

Mai jos de munte, buștenii au fost încărcați într-un camion marca Ameco, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România. „Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeurile din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său. Sacii de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn.

Jurnaliștii Times au văzut arbori din pădurile protejate ale României hrăniţi în tocătoarele Ameco”.

Concluzia așa-zisului anchetator pe care l-a consultat echipa dvs este aproape apocaliptică: „Odată ce tăiați acești arbori bătrâni, degradați ecosistemele care s-au format în secole, cu foarte puțină intervenție umană”.

De asemenea, vedem o succesiune de patru imagini satelitare din 2019 până în 2022, cu subtitrarea: „Daune din exploatare forestieră în Parcul Național Cheile Bicazului-Hasmas din România”, care arată pierderea acoperirii forestiere în zona respectivă.

Principala problemă cu toate aceste acuzații este că toți acei arbori din zona „investigată” nu au fost tăiați niciodată de nimeni.

O investigație jurnalistică de bază (dar autentică), sau o simplă întrebare către Ministerul Apelor și Pădurilor din România sau administratorul Parcului Național ar fi dezvăluit că în data de 5 februarie 2020, un fenomen meteorologic extrem, o furtună, a afectat pădurile din toată România. În acea zi, doar în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, 87.000 de metri cubi de arbori au fost prăbușiți de vânt, pe aproximativ 1.200 de hectare de pădure.

Acest lucru poate fi văzut cu ușurință și din imaginile publice din satelit:

Pădurile din zonă au fost afectate de furtuna pe o scară de aproape 90%.

Această situație a generat un risc de mediu imens pentru pădurea rămasă din parcul național. Arborii prăbușiți la o asemenea scară sunt foarte sensibili la boli, care în cele din urmă se vor răspândi în pădurea rămasă. Ca atare, Consiliul Științific al Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș a aprobat îndepărtarea arborilor prăbușiți, care au fost colectați treptat între 2020 și 2022, și au devenit în principal materie primă pentru sectorul bioenergetic.

Ni se pare foarte curios faptul că o astfel de informație accesibilă (dar esențială) a fost exclusă cu desăvârșire de autorii acestui articol. Mai mult, întrebările care au fost trimise Direcției noastre de Comunicare pe 5 septembrie, aproape de sfârșitul zilei de lucru, nu au abordat acest caz specific, ci au prezentat doar o abordare generală a subiectului:

„Aș aprecia un răspuns până luni, 5 septembrie, la sfârșitul zilei.

[…] În România, am analizat parțial cu sistemul Sumal, precum și cu dovezi din teren, faptul că majoritatea fabricilor de peleți certificate ENplus au primit bușteni din păduri protejate în ultimul an (inclusiv de la Depresiunea și Munții Giurgeului Natura 2000, Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș și Parcul Național Ceahlău).

Știm că acest lucru nu este ilegal, dar ne întrebăm dacă nu este ceva ce încurajați?

De asemenea, am văzut că unele camioane nu se înregistrează la încărcarea, transportul și depozitarea lemnului în mai multe fabrici. Alteori, am constatat că transporturile au fost subestimate sau greutăți identice ale încărcăturii au fost înregistrate câteva zile la rând. După înțelegerea noastră, aceasta constituie tăiere ilegală. Cum comentați aceste acuzații?

Înțelegem că proprietarii de păduri, fie că sunt proprietari privați sau autorități guvernamentale, ar trebui să înlocuiască arborii tăiați cu alții noi în decurs de doi ani pentru a ajuta la echilibrarea ciclului carbonului. Dar grupurile ecologiste au demonstrat de-a lungul anilor că acest lucru nu se face întotdeauna. Am observat uneori suprafețe de teren care fuseseră înregistrate ca tăiate cu ani în urmă, dar nu s-a făcut nicio replantare. În unele cazuri, arborii tineri au murit, posibil din cauza solului degradat. Ce credeți despre aceste acuzații?

Cum vedeți viitorul vot ROȘU și revizuirile propuse pentru reducerea subvențiilor pentru lemnul primar?”

Coroborând conținutul întrebărilor cu intervalul de timp foarte scurt oferit pentru a răspunde, aproape că avem tendința de a crede că primirea răspunsurilor noastre nu a fost niciodată intenția autorilor. Sperăm cu tărie că nu a fost cazul.

Stimata doamna Stevis-Gridneff,

În spiritul transparenței și al bunelor relații între autoritățile publice și mass-media și în speranța că jurnaliștii dvs nu au avut alte intenții, ci doar au fost manipulați de așa-zișii anchetatori locali, vă îndemnăm să corectați informațiile din articol, după cum vi s-a explicat mai sus. Puteți folosi toate informațiile furnizate de noi așa cum credeți de cuviință și vă stăm la dispoziție pentru întrebări suplimentare.

Toate cele bune,

Barna TÁNCZOS

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor”.

Agent Green: „Pe măsură ce cererea crește pe fondul crizei de energie din Rusia, copaci întregi sunt recoltați pentru energie”

Cei de la organizația Agent Green au colaborat la realizarea articolului din The New York Times și spun că „Pădurile din România sunt sacrificate în numele energiei verde! Europa renunță la cărbune, dar taie copacii!”

Ei susțin că arderea lemnului nu ar fi trebuit să fie niciodată piatra de temelie a strategiei ecologice a Uniunii Europene.

„Atunci când blocul comunitar a început să subvenționeze arderea lemnului în urmă cu peste un deceniu, acest lucru a fost văzut ca un impuls rapid pentru combustibilul regenerabil și un stimulent pentru a îndepărta locuințele și centralele electrice de cărbune și gaz. Așchiile și peleții au fost comercializate ca o modalitate de a transforma deșeurile de rumeguș în energie verde. Aceste subvenții au dat naștere unei piețe în plină expansiune, până în punctul în care lemnul este acum cea mai slabă sursă de energie regenerabilă din Europa, cu mult înaintea energiei eoliene și solare.

Dar astăzi, pe măsură ce cererea crește pe fondul crizei de energie din Rusia, copaci întregi sunt recoltați pentru energie. Iar dovezile că pariul europenilor pe lemn pentru a aborda schimbările climatice nu a dat roade.

Potrivit datelor Agenției de Investigații de Mediu, majoritatea fabricilor importante de peleți din România au primit resurse importante din păduri protejate. Grupul a calculat că aproximativ o treime din transporturile de lemn către aceste fabrici au provenit din zone protejate. „Odată ce tăiați acești arbori bătrâni, degradați ecosisteme care au durat secole pentru a se forma cu puțină intervenție umană”, a spus Dan Cătălin Turiga, inginer silvic investigator la Agent Green, care a colaborat la inițiativa de urmărire a copacilor.

Romsilva: „Este regretabil că jurnaliștii publicației New York Times nu au întreprins niciun demers pentru obținerea unui punct de vedere al administratorului parcului național și au prezentat în mod denaturat realitatea din teren”.

Nici Romsilva nu a lăsat lucrurile așa. Directorul general al RNP a transmis, la rândul său, un comunicat referitor la articolul din The New York Times.

„În urma aparitiei articolului „Europa isi sacrifica pădurile seculare pentru energie”, publicat de cotidianul New York Times, în care unul dintre exemple este din România, din Parcul Național Cheile Bicazului – Hasmas, administrat de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, facem următoarele precizări:

Un fenomen meteorologic extrem, din 5 februarie 2020, a afectat paduri din mai multe judete ale tarii, fiind inregistrate doboraturi masive de vant si rupturi pe circa 1.200 hectare fond forestier din cadrul Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas, in judetele Harghita si Neamt. Din acestea, circa 800 de hectare se afla in zona de protectie integrala, iar alte 400 de hectare in zona de conservare durabila a parcului.

Mentionam ca aproximativ 90% din aceste paduri afectate de doboratura masiva de vant sunt paduri proprietate privata.

Volumul total de lemn doborat de vant in Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas a fost de 84 de mii de metri cubi. 

Pentru ca exista riscul major ca in zonele in care s-au inregistrat doboraturile de vant sa-si faca aparitia un daunator, gandacul de scoarta al molidului – Ips typographus, care s-ar fi extins rapid la padurile sanatoase din jur, Consiliul Stiintific al Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas a aprobat inlaturarea arborilor doborati de vant, lucrari care sunt in desfasurare.

Aceste lucrari nu sunt taieri rase programate, asa cum au fost prezentate de publicatia New York Times, sunt lucrari legale, autorizate si necesare pentru evitarea riscului de aparitie a daunatorilor de scoarta in padurile sanatoase din jurul padurilor calamitate in urma fenomenului meteorologic extrem. De asemenea, afirmatia jurnalistilor americani ca s-au exploatat arbori seculari ”din unele dintre cele mai vechi paduri de pe continent” este una falsa, fiind infirmate chiar de catre fotografiile care insotesc articolul respectiv. 

Este regretabil ca jurnalistii publicatiei New York Times nu au intreprins niciun demers pentru obtinerea unui punct de vedere al administratorului parcului national si au prezentat in mod denaturat realitatea din teren.

Regia Nationala a Padurilor – Romsilva este o institutie transparenta si ofera toate informatiile publice necesare jurnalistilor si publicului interesat”, se arată în comunicatul RNP.

Mai multe articole

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi