Prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) România va primi 1,37 miliarde de euro. Vorbim despre capitolul „Împăduriri şi protejarea diversității”, care presuspune plantarea a 45.000 de hectare de pădure și 2.900 habitate de pajişti reconstruite ecologic.

La solicitarea forestmania.ro, secretarul de stat responsabil cu pădurile din Ministerul Mediului, George Mierliță, a explicat că banii din PNRR vor fi mult mai ușor de accesat decât cei de la APIA, în sensul că birocrația va fi redusă drastic.

Concret, vorbim despre împăduriri pe terenuri cu destinație agricolă, suprafețe care nu vor intra în fondul forestier national și nu vor fi supuse ulterior regimului silvic.

„Nu va fi un program similar Măsurii 8.1 de la APIA, în care proprietarul e cel care beneficiază de acest sprijin financiar, adică un proprietar cu documente și care, pentru fondurile respective, trebuie să facă proiecte tehnice bine fundamentate, avizate de persoane specializate, atestate în împăduriri… Nu. Chiar dacă sunt mulți care doresc și care pot fi mulțumiți de rezultate, sunt oarecum descurajați de această birocrație stufoasă. Pentru PNRR ne-am gândit la un modul relativ simplu, astfel încât să poată beneficia toți cei care sunt interesați. Atât cei care au calitatea de proprietar, de moștenitor, au terenul în folosință sau în concesiune. Este nevoie de un document cu care fac dovada, o adeverință eliberată de unitatea administrativ-teritorială în care e înregistrat în Registrul Agricol și dovedește că îl are la impozitare. Important e să nu fie un teren cu valoare agricolă ridicată, adică să nu ne suprapunem cu APIA”, explică Mierliță.

Cei de la Mediu vor lucra, pentru componenta de împăduriri a PNRR, cu aceleași hărți pe care le folosesc cei de la APIA, pentru a se evita suprapunerile. În sensul că un beneficiar de subvenție de la APIA pe Măsura 8.1 nu poate primi bani și din PNRR pentru împăduriri.

Proiectul de împădurire îl poate face orice inginer silvic care are o diplomă în acest sens și este angajat al unui ocol silvic. Se încheie un contract de prestări servicii între cel cu terenul și inginer.

Cererea de finanțare o face proprietarul (moștenitorul, concesionarul etc) și tot el o încarcă pe site (viitorul site destinat acestui program). Dacă nu se descurcă, va primi asistență de la Gărzile Forestiere. Urmează validarea și semnarea contractului. Acesta va fi semnat între proprietar și Administrația Fondului pentru Mediu.

România va prelua modelul din Vest și va diminua numărul de puieți la hectar. În ceea ce privește banii, aceștia se vor da sub forma de prime. Trebuie precizat că dacă în contract persoana respectivă și-a asumat plantarea a 3.000 de puieți dar a reușit să pună doar 2.500, nu pierde banii, ci i se scade, procentual, din sumă. Pe principiul: ai realizat 75% din plantație, vei primi 75% din bani.

„Prima primă se va da după împădurirea din anul întâi și a doua se va da toamna. La prima plată se face o verificare de către cei de la Garda Forestieră. Proprietarul îi arată proiectul, apoi, în teren, numărul de puieți și speciile plantate. În baza acestei recepții, AFM-ul virează banii în cont.

Primele sunt similare cu cele de la APIA, dar le actualizăm. De exemplu, pentru deal am văzut acum că sunt peste 2.000 de euro la hectar, primă de împădurire. După aceea, toamna, va fi prima de întreținere, de peste 1.000 de euro.

Pentru a convinge omul să păstreze această vegetație forestieră pe terenul cu destinație agricolă ne-am gândit să instituim o primă pe care să o numim „Primă de îmbunătățire a condițiilor de mediu”.

Pentru că vorbim despre sechestrarea carbonului. Se va face un calcul și se va atribui pe o anumită perioadă. Această primă va fi și ea inclusă în contract”, mai explică secretarul de stat.

Ministerul Mediului are intenția să mențină programul și după ce banii din PNRR se vor fi terminat. Statul vrea să încurajeze utilizarea terenurilor agricole degradate și menținerea plantațiilor efectuate cu banii din PNRR. Pentru a avea bani să îi plătească pe cei care au aceste plantații, se va crea, pe viitor, o bursă a certificatelor verzi. Poluatorii vor cumpăra certificate verzi și de la proprietarii de păduri, nu doar de la cei care produc energie verde.

„Trebuie să lucrăm constructiv și cu fair play. Pentru că avem mari probleme în zona de Sud a țării, foarte multe terenuri afectate de secetă. Am depășit, cu această abordare din PNRR, foarte multe piedici. Încercăm să ajustăm totul, astfel încât să rezolvăm o problemă. Sperăm că vor veni cu o deschidere mult mai mare spre PNRR. Așa cum sperăm să vină și UAT-urile, nu doar persoanele fizice”, a mai precizat George Mierliță.