O furtună puternică de primăvară, botezată Dave, a măturat regiunea Götaland din sudul Suediei în weekendul de Paște, lăsând în urmă un peisaj forestier fragmentat și provocări logistice majore. Conform evaluărilor recente realizate de Agenția Forestieră Suedeză (Skogsstyrelsen) și gigantul cooperatist Södra, volumul total de masă lemnoasă doborâtă de vânt depășește 2 milioane de metri cubi.
Deși cifrele nu ating magnitudinea furtunii Johannes din decembrie 2025 (care a doborât 11 milioane m³), „Dave” pune probleme deosebite din cauza dispersiei geografice a pagubelor, ceea ce scumpește și complică operațiunile de colectare.
Zonele afectate și „punctele slabe” ale pădurii
Evaluările arată că cel mai grav lovit a fost comitatul Västra Götaland, unde a căzut aproximativ 1 milion m³. Restul pagubelor sunt distribuite în Jönköping (500.000 m³) și, în volume mai mici, în regiuni precum Östergötland, Kalmar sau Halland.
Mattias Sparf, coordonator regional în cadrul Skogsstyrelsen, avertizează că fragmentarea pagubelor a îngreunat inventarul: „Skadorna (daunele) sunt răspândite pe un teritoriu vast. Local, au căzut relativ mulți arbori, dar faptul că sunt dispersați face evaluarea mult mai dificilă decât de obicei.”
Analiza tehnică a arătat că vântul a lovit cu precădere în:
- Marginile de parchete: arborii rămași expuși după tăieri anterioare;
- Arboretele recent rărite: unde structura de rezistență a grupului a fost modificată;
- Arborii-sămânță de pin: lăsați solitari pentru regenerare naturală.
Compoziția masei lemnoase: Molidul, principala victimă
Södra, care gestionează o mare parte din pădurile private afectate, a raportat că din volumul extras de pe terenurile membrilor săi, 61% este molid, urmat de un procent neobișnuit de mare de pin (35%) și doar 4% foioase.
Impactul economic este evaluat la aproximativ 2 miliarde de coroane suedeze (circa 180 milioane euro). Totuși, miza nu este doar pierderea financiară imediată, ci sănătatea pădurii pe termen lung.
Cursă contra cronometru: Termen limită 1 iulie
Oficialii suedezi au emis o alertă pentru proprietarii de păduri: masa lemnoasă de rășinoase trebuie scoasă din pădure sau neutralizată până la 1 iulie. Motivul? Riscul iminent ca lemnul doborât să devină un focar masiv pentru gândacul de scoarță al molidului (Ips typographus). „Furtuna a venit târziu în sezon, deci trebuie să acționăm rapid pentru a limita proliferarea dăunătorilor”, a declarat Kim Gunnarsson, director de aprovizionare la Södra.
Din cauza volumului mare de lucru concentrat într-un areal larg, Södra a început deja relocarea utilajelor de exploatare și a capacităților de transport către zonele critice, reducând temporar ritmul tăierilor planificate în restul țării.
Lecții pentru proprietarii de păduri (și cei din România)
Experiența suedeză cu furtuna Dave oferă câteva concluzii utile și pentru silvicultorii români, confruntați tot mai des cu fenomene meteo extreme:
- Siguranța înainte de toate: Exploatarea arborilor doborâți de vânt este extrem de periculoasă. Suedezii recomandă ferm utilizarea profesioniștilor dotați cu utilaje (harvestere) în locul intervențiilor manuale cu motofierăstrăul.
- Vulnerabilitatea răriturilor: Pădurile recent parcurse cu lucrări de îngrijire au o rezistență mecanică scăzută până la consolidarea rădăcinilor în noul spațiu de creștere.
- Monitorizarea dăunătorilor: Orice doborâtură de vânt neevacuată la timp devine „incubator” pentru insecte care pot ataca ulterior și arborii sănătoși din vecinătate.
În ciuda pierderilor, industria suedeză privește situația cu pragmatism: impactul este gestionabil, iar piața de cherestea va absorbi materia primă suplimentară, cu condiția ca logistica de transport să facă față dispersiei mari a lemnului în teren.
