Anul 2024 a fost unul plin de provocări pentru Garda Forestieră Cluj, instituția responsabilă de protecția și gestionarea durabilă a pădurilor din regiune. Într-un context marcat de intensificarea controalelor, utilizarea noilor tehnologii și adaptarea la modificările legislative, echipa condusă de inspectorul-șef Istrate Stetco a trebuit să facă față unui volum tot mai mare de activități, în condițiile unui deficit acut de personal.
În acest interviu acordat ForestMania.ro, Istrate Stetco, inspector șef, al Gărzii Forestiere Cluj, vorbește despre principalele dificultăți întâmpinate în 2024, impactul măsurilor de combatere a tăierilor ilegale, utilizarea tehnologiilor moderne pentru supravegherea transporturilor de lemn și perspectivele pentru viitor. Ce soluții există pentru eficientizarea activităților de control? Cum influențează noul Cod Silvic lupta împotriva infracțiunilor din domeniul forestier? Aflați răspunsurile în rândurile următoare.
forestmania.ro: Care au fost dificultățile cu care v-ați confruntat în anul 2024?
Istrate Ștețco: Principala dificultate întâmpinată în anul 2024 de către Garda Forestieră Cluj se reflectă în numărul redus de personal de execuție cu pregătire în domeniul silvic și cinegetic în raport cu numărul mare de petiții, controale de fond/parțiale, controale la operatori economici care exploatează/depozitează/prelucrează și comercializează materiale lemnoase, controale ale circulației materialelor lemnoase, controale împreună cu Inspectoratele de Poliție Județene, verificări în sistemul SUMAL 2.0 (corecții erori/stocuri/autorizații/APV), verificări conform solicitărilor primite din partea Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru exploatări forestiere și verificări la solicitarea organelor de cercetare penală, controale tematice la toate ocoalele silvice de stat și de regim, precum și controalele din domeniul cinegetic.
forestmania.ro: Care este cea mai importantă activitate de control derulată în anul 2024?
Istrate Ștețco: În anul 2024, activitățile de control ale Gărzii Forestiere Cluj s-au concentrat, în principal pe prevenirea și combaterea tăierilor/sustragerilor ilegale de arbori, controlul circulației materialelor lemnoase, controlul instalațiilor de debitat și al depozitelor de materiale lemnoase precum și controale cinegetice, în urma acestora, rezultând:
- Au fost constatate un număr total de 135 de infracțiuni;
- S-a constatat un volum total de 4.299,08 mc material lemnos tăiat ilegal, cu o valoare totală a prejudiciului de 1.549.044,77 lei;
Totodată, în urma celor 1050 acțiuni de control al circulației materialelor lemnoase, în urma cărora s-au aplicat un nr. 995 de amenzi contravenționale în valoare totală de 1.877.000,0 lei, a fost confiscat un volum total de 1.606,721 mc material lemnos;
În ceea ce privește verificările realizate în sistemul SUMAL 2.0, la nivelul Gărzii Forestiere Cluj au fost efectuate 13.157 acțiuni de verificare. Acestea au constat, printre altele, în verificarea a 318 instalații de debitat/depozite de material lemnos, fiind constatate 251 de contravenții cu o valoare totală a amenzilor de 741.500,0 lei. De asemenea, a fost confiscat fizic un volum total de 634,96 mc material lemnos și contravaloric un volum total de 5.278,92 mc material lemnos cu o valoare de 1.657.085,16.
Urmare a controalelor realizate în domeniul cinegetic, valoarea prejudiciilor constatate din infracțiuni/contravenții a fost de aproximativ 26.000 euro.
De asemenea, Garda Forestieră Cluj este implicată în activitățile de implementare a Schemei de ajutor de stat pentru Submăsura 15 – Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, aprobată în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, cât și pentru Submăsura DR-07 – Silvomediu și Climă din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027. În cadrul acestora, beneficiarii din cele patru județe arondate Gărzii Forestiere Cluj (Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj și Maramureș) reprezintă 35-40% din totalul beneficiarilor din țară. Din cauza personalului deficitar la nivel de instituție, pentru verificarea documentațiilor aferente celor două măsuri menționate au putut fi alocate maxim 1-2 persoane per județ, deși necesarul pentru o activitate mai fluidă ar fi fost mult mai mare.
În ceea ce privește activitatea de implementare și avizare a activităților de silvicultură, Garda Forestieră Cluj a verificat/avizat documentații pentru aplicarea Legii nr. 46/2008 conform art. 97, întocmind deconturi justificative pentru 31.278,36 ha (5.867.951,31 lei).
Prin activitățile aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta PNRR/C2/I.1.A (împăduriri), în cursul anului 2024, au fost verificate un nr. de 108 amplasamente cu suprafața de 429,03 ha din care 57 de amplasamente acceptate cu suprafața de 151,63 ha, 34 de amplasamente respinse cu suprafața de 31,12 ha și 17 amplasamente în lucru cu suprafața de 246,28 ha. Prin componenta PNRR/C2/I.1.B (reîmpăduriri), în decursul anului 2024 au fost acceptate și avizate un număr de 3 fișe tehnice cu o suprafață totală de 35,61 ha aparținând unui număr de 3 beneficiari și 7 fișe tehnice respinse în suprafață de 16,51 ha. A fost înființată în anul 2024 o suprafață totală 60,43 ha, din care, prin împădurirea terenurilor agricole 27,26 ha, iar prin reîmpădurire 33,17 ha.
forestmania.ro: Ce v-ar trebui pentru a crește numărul și amploarea activităților de control? Acces la baze de date ale MAI (evidența populației, evidența auto, Registrul Comerțului, REGES).
Istrate Ștețco: Numărul și amploarea activităților de control ar crește prin accesul la bazele de date referitoare la evidența populației sau la Registrul Comerțului, ajutând la identificarea contravenienților, dar și la bazele de date ale ITM.
Totodată, considerăm că este util în munca pe care o depunem orice sistem informatic integrat care poate oferi date și care are capacitatea de a stoca informații cruciale pentru activitatea de control.
forestmania.ro: Prevederile din noul cod silvic contribuie la combaterea fenomenului infracțional asociat domeniului silvic? Ce ar trebui modificat/îmbunătățit?
Istrate Ștețco: Având în vedere faptul că prevederile Legii nr. 331/2024 (Codul Silvic) ce au ca obiectiv combaterea fenomenului infracțional din domeniul silvic sunt aplicabile din data de 12.01.2025, încă nu se pot formula concluzii referitoare la contribuția activă a acestor prevederi, fiind necesară o perioadă de minim 6 luni de aplicare pentru formularea unor concluzii bazate pe dovezi.
forestmania.ro: Prin PNRR se vor instala camere de supraveghere în 350 de puncte la nivel național, considerați că sunt suficiente? De câte ar fi nevoie pe raza dumneavoastră de activitate? Cine ar trebui să monitorizeze aceste camere de supraveghere pentru a se asigura intervenția în caz de nevoie?
Istrate Ștețco: Implementarea unui sistem național de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor reprezintă un pas înainte în ceea ce privește adaptarea și conformarea la noile prevederi legislative europene.
Numărul camerelor de supraveghere a fost ales în funcție de riscul asociat fiecărei zone în parte și de numărul mare de transporturi de material lemnos.
Monitorizarea permanentă a camerelor de supraveghere nu ar fi necesară dacă acestea ar genera în mod automat alerte, intervenția în caz de nevoie realizându-se în baza acestora. Astfel, alertele se pot genera în mod automat prin identificarea transporturilor de material lemnos fără documente legale de proveniență, la identificarea abaterilor de la traseele stabilite, a transporturilor multiple realizate în baza aceluiași aviz de însoțire și a volumelor transportate în plus/minus față de cele înscrise în avizul de însoțire, fiind conectat la sistemul informațional integrat de urmărire al materialului lemnos SUMAL 2.0. Pe viitor, suntem optimiști că odată cu utilizarea efectivă a sistemului, acesta va suferi îmbunătățiri continue bazate pe experiența în utilizare.
forestmania.ro: Cum v-a ajutat în activitatea de control softul furnizat de Google AI pentru semnalarea fotografiilor neconforme?
Istrate Ștețco: Analizarea fotografiilor înregistrate în sistemul SUMAL 2.0 de către operatorii economici cu ajutorul softului Google AI a reprezentat un aliat în lupta cu transporturile ilegale de materiale lemnoase. În urma acestei analize, doar pentru lunile iunie și iulie ale anului 2024, la nivelul Gărzii Forestiere Cluj, s-au aplicat un număr de 117 sancțiuni contravenționale în cuantum total de 205.000,00 lei;
La fel ca și în cazul camerelor de supraveghere, necesară ar fi generarea unor alerte de sistem în momentul identificării de către softul Google AI a fotografiilor neconforme din care nu se poate distinge/focaliza întreaga încărcătură a materialului lemnos sau a fotografiilor realizate asupra altor dispozitive sau medii și nu direct asupra materialului lemnos. Aceste alerte de sistem ar reduce semnificativ volumul de muncă, fiind analizate doar fotografiile suspecte de către autoritățile de control. Considerăm că pe viitor, acest soft ar putea fi aplicat și în analiza traseelor parcurse de către transportatorii de material lemnos, analizând, pe toată durata transportului efectuat, întreruperea conexiunii de date mobile a dispozitivului mobil sau dezactivarea funcției GPS a acestuia.
forestmania.ro: Ce părere aveți despre organizarea de cursuri de perfecționare pentru inspectorii silvici implicați în activitatea de control, la care să participe și reprezentanții celorlalte structuri cu atribuții de control? Cum ar trebui să fie formatul unor astfel de cursuri?
Istrate Ștețco: Cursurile de perfecționare pentru inspectorii silvici implicați în activitatea de control ar fi necesare în vederea aplicării unitare a legislației silvice în vigoare, la nivelul întregii țări. Ținând cont de faptul că activitatea de control se desfășoară cu precădere în teren, considerăm că o serie de cursuri organizate în format fizic ar putea contribui semnificativ la schimbul de bune practici, pe baza unor discuții constructive, bazate pe experiența tuturor și pe constatările din activitatea de teren. De asemenea, în cadrul acestor cursuri se pot dezvolta abilități de utilizare a tehnologiei actuale (aplicații) ce pot eficientiza ulterior activitatea de control.
forestmania.ro: Ce instrumente, aplicații informatice vă sunt necesare pentru a eficientiza activitatea de control?
Istrate Ștețco: În prezent, activitatea de control a Gărzii Forestiere Cluj se desfășoară prin utilizarea de aplicații informatice, în principal a sistemului SUMAL 2.0.
Controlul trasabilității materialului lemnos precum și a depozitelor de material lemnos/instalațiilor de prelucrat lemn rotund este eficientizat prin utilizarea aplicației SUMAL Control. Așa cum am menționat anterior, eficientizarea activității de control ar crește odată cu utilizarea de softuri și sisteme de monitorizare specifice care să genereze alerte în momentul încălcării legislației, dar și prin aplicații sub forma celor pentru sisteme informaționale geografice (GIS – QGIS) care acceptă vizualizarea, editarea și analiza datelor geospațiale, pe lângă compunerea și exportul hărților.
În buna desfășurare a activității de control, sunt necesare și aplicații de determinare a volumului pieselor de lemn de diferite dimensiuni, cum este spre exemplu aplicația Timberlog.
forestmania.ro: Sunt salariile inspectorilor silvici atractive? Au fost afectate de cadrul legislativ în vigoare?
Istrate Ștețco: Având în vedere contextul legislativ actual, salariile inspectorilor silvici au fost afectate prin modificarea Legii nr. 331/2024 (Codul Silvic) prin Ordonanței de Urgență nr. 4/20.02.2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Astfel, a fost suspendată aplicarea prevederilor articolului 137, alineatul (4) din Legea nr. 331/2024 pe tot parcursul anului 2025, articol conform căruia Personalul silvic din cadrul Autorităţii, al Gărzii Forestiere Naţionale, al Gărzilor Forestiere, al ocoalelor silvice de regim, al Romsilva şi al INCDS beneficiază de o majorare cu 25% a salariului de bază. Această majorare care a înlocuit în fapt articolul 120, alineatul (5) din Legea nr. 46/2008 Codul Silvic (abrogat la data intrării în vigoare a noului Cod silvic), conform căruia pentru personalul silvic menționat se aplica un spor de risc de 25% din salariul de bază.
Mai mult, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat proiectul de Ordonanță de Urgență privind modificarea Ordonanței de Urgență nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, aprobată cu modificări și completări prin Legea 427/2001, conform căruia articolul 25 se abrogă în totalitate. Articolul 25 din OUG nr. 59/2000 prevede ca personalul silvic care nu deţine locuinţă personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea beneficiază de locuinţă de serviciu, de protocol sau de intervenţie, după caz. În cazul în care acest lucru nu este posibil, personalul silvic beneficiază de o indemnizaţie lunară neimpozabilă în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie. În cazul în care proiectul de Ordonanță de Urgență va fi aprobat cu abrogarea Art. 25, personalul silvic va fi afectat major în ceea ce privește drepturile deținute.
Considerăm faptul că în contextual legislativ actual, salariile inspectorilor silvici nu mai sunt atractive raportat la volumul de muncă prestat și la atribuțiile de serviciu repartizate. În acest sens, este foarte probabil ca personalul deja limitat ca număr să migreze către alte locuri de muncă mai atractive din punct de vedere financiar, ceea ce va crea o criză majoră a domeniului.
forestmania.ro: Ați recomanda cuiva profesia de inspector silvic în cadrul GF? Daca da, cum ați convinge un tânăr absolvent să vi se alăture?
Istrate Ștețco: Având în vedere mențiunile de la întrebarea anterioară, profesia de inspector silvic nu mai devine atractivă. În contextul actual, chiriile și prețurile imobilelor depășesc din toate punctele de vedere veniturile tinerilor angajați în cadrul unei Gărzi Forestiere. În acest context, oricât de frumoasă este meseria, orice tânăr se va gândi mai întâi la partea de dezvoltare pe plan financiar, ceea ce va face ca misiunea de a-l convinge să ia în calcul această profesie să fie una foarte dificilă.
Mulțumim domnului Istrate Ștețco pentru interviul acordat, interviu care reflectă realitățile și provocările cu care se confruntă Garda Forestieră Cluj în activitatea sa de protejare și gestionare a fondului forestier. Printre principalele dificultăți identificate se numără deficitul de personal specializat, volumul mare de activități de control și necesitatea accesului la baze de date esențiale pentru eficientizarea intervențiilor.
Cu toate acestea, eforturile depuse în combaterea tăierilor ilegale, monitorizarea circulației materialului lemnos și utilizarea tehnologiilor moderne, precum sistemul SUMAL 2.0 și AI-ul furnizat de Google, demonstrează un progres semnificativ în îmbunătățirea controlului silvic. În plus, implementarea unui sistem național de supraveghere video reprezintă un pas important în prevenirea infracțiunilor din domeniu.
Pe de altă parte, modificările legislative recente, care au afectat nivelul salarial și condițiile de muncă ale inspectorilor silvici, pun sub semnul întrebării atractivitatea acestei profesii pentru noile generații. Lipsa unor stimulente financiare adecvate ar putea duce la o criză de personal, afectând eficiența activităților de control.
Pentru a asigura un sistem de protecție forestieră eficient și sustenabil, este necesară o abordare integrată care să includă atât resurse umane suficiente și bine pregătite, cât și tehnologii avansate pentru monitorizare și control. O mai bună susținere financiară a personalului și îmbunătățirea cadrului legislativ ar putea contribui semnificativ la creșterea eficienței și a performanței în domeniul silvic.
Paul Ghinea
Sabrina Vacari
