Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a obținut recent aprobarea oficială de la autorități pentru defrișările necesare finalizării amenajării hidroenergetice de la Răstolița, județul Mureș. Acest proiect, început în perioada comunistă, înainte de 1989, este unul dintre ultimele obiective majore inițiate pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu, conform informațiilor din surse analizate de Profit.ro.
În urma unei vizite efectuate de ministrul Mediului, Mircea Fechet, pe șantierul hidrocentralei în primăvara acestui an, s-a confirmat că lucrările au avansat cu peste 90%, cu o investiție totală de peste 200 milioane de euro. Odată finalizată și pusă în funcțiune, centrala va avea o putere instalată de 35,2 MW, cu o producție medie estimată de 46,3 GWh pe an, urmând ca în etapa finală să atingă 117,5 GWh pe an. Este important de menționat că această aprobată pentru defrișări poate fi contestată în termen de 10 zile.
Proiectul hidro de la Răstolița este inclus pe lista proiectelor de „interes public major care utilizează energia regenerabilă”, conform unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern în decembrie 2022 sub auspiciile Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acest statut permite ocolirea evaluării impactului asupra mediului și a restricțiilor legate de reducerea Fondului forestier național prevăzut în Codul Silvic, facilitând totodată accesul la fonduri nerambursabile europene prin programul REPower EU.
Cu toate acestea, hidrocentrala de la Răstolița face parte dintr-un grup de proiecte istorice românești care, după demararea investițiilor, au fost incluse în arii naturale protejate, ceea ce a condus la întreruperea lucrărilor. Două ONG-uri de mediu, Bankwatch și Agent Green, au solicitat anul acesta instanței sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu legalitatea ordonanței, dar solicitările lor au fost respinse luna trecută.
Reclamantele argumentează că ordonanța încalcă dreptul constituțional la un mediu sănătos și prioritizarea legislației europene în fața reglementărilor naționale incompatibile. Într-un proces din 2021, Hidroelectrica a acționat în judecată Ministerul Mediului pentru a anula regimul de arie naturală protejată instituit în 2007 pentru situl Călimani-Gurghiu, din cauza suprapunerii parțiale cu amplasamentul hidrocentralei. Compania a pierdut în primă instanță, iar instanța a stabilit că proiectul nu se încadrează în excepțiile prevăzute de legislația de protecție a mediului.
WWF România a avertizat că barajul hidroenergetic de la Răstolița ar avea un impact devastator asupra ecosistemelor locale, având potențialul de a distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate și 170 de hectare de păduri, încălcând astfel legislația națională și directivele europene în vigoare.