Pădurile României reprezintă o resursă naturală de importanță strategică, atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. Gestionarea durabilă a acestora necesită un cadru legislativ riguros, care să prevină conflictele de interese și să asigure o administrare transparentă și responsabilă. Introducerea incompatibilităților în Codul Silvic reprezintă un pas determinant în această direcție, având ca scop principal protejarea integrității și obiectivității personalului silvic, precum și prevenirea exploatării abuzive a resurselor forestiere.
Contextul legislativ și necesitatea incompatibilităților
Codul Silvic, prin articolul 138, stabilește clar situațiile de incompatibilitate pentru personalul silvic, definind conflictul de interese ca fiind orice situație în care un interes personal poate influența imparțialitatea și obiectivitatea acestuia în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Aceste prevederi au fost introduse ca răspuns la multiplele probleme și abuzuri constatate în sectorul forestier, cum ar fi:
- Exploatarea ilegală a lemnului: Situații în care personalul silvic, aflat în conflict de interese, a permis sau a facilitat tăieri ilegale de arbori, pentru beneficii personale sau ale unor terțe părți.
- Acordarea preferențială a contractelor de exploatare: Cazuri în care rude sau apropiați ai personalului silvic au obținut contracte de exploatare forestieră în condiții avantajoase, fără respectarea principiilor concurenței și transparenței.
- Subevaluarea resurselor forestiere: Situații în care, din cauza conflictelor de interese, valoarea reală a resurselor forestiere a fost subestimată, generând pierderi financiare semnificative pentru stat sau pentru proprietarii privați de păduri.
- Neglijența în supravegherea și controlul activităților forestiere: Situații în care personalul silvic, din cauza conflictelor de interese, a neglijat sau a omis să supravegheze și să controleze activitățile forestiere, permițând astfel abuzuri și daune ecologice.
Articolul 138 din Codul Silvic: Analiză detaliată
Articolul 138 din Codul Silvic stabilește următoarele principii și prevederi:
- Definirea conflictului de interese (alin. 1):
- Clarifică faptul că un conflict de interese apare când un interes personal poate influența obiectivitatea personalului silvic.
- Include în categoria intereselor personale beneficii materiale sau de altă natură pentru sine, soț/soție, rude și afini până la gradul II.
- Incompatibilitatea cu activități din sectorul privat (alin. 2):
- Interzice personalului silvic să dețină calități care presupun conducerea, controlul sau administrarea unor persoane juridice din domeniul silviculturii și exploatării forestiere.
- Interzice calitatea de angajat al unei persoane juridice care desfasoara activitate de silvicultura si exploatare forestiera.
- Extinderea incompatibilității la rude și afini (alin. 3):
- Extinde interdicția și la situațiile în care soțul/soția, rudele și afinii până la gradul II ai personalului silvic dețin calități în cadrul unor persoane juridice din sectorul forestier, dacă acestea au relații comerciale cu angajatorul personalului silvic.
- Obligația de a declara averea și interesele (alin. 4):
- Impune personalului silvic cu funcții de conducere și de execuție, cu excepția funcționarilor publici, obligația de a depune declarații de avere și de interese.
- Constatarea conflictului de interese (alin. 5):
- Atribuie Autorității competența de a constata starea de conflict de interese sau de incompatibilitate, ca urmare a sesizărilor.
- Sancțiuni (alin. 6):
- Prevede posibilitatea aplicării de sancțiuni disciplinare, administrative, civile sau penale, în funcție de gravitatea faptei.
- Suspendarea și încetarea contractului de muncă (alin. 7 și 8):
- Stabilește suspendarea de drept a contractului de muncă în cazul trimiterii în judecată pentru infracțiuni de serviciu și încetarea de drept a contractului în cazul condamnării definitive.
Utilitatea incompatibilităților în administrarea pădurilor
Introducerea incompatibilităților în Codul Silvic aduce beneficii semnificative pentru administrarea durabilă a pădurilor:
- Asigurarea integrității și obiectivității personalului silvic: Prevenirea conflictelor de interese contribuie la consolidarea încrederii în personalul silvic și la asigurarea unei gestionări imparțiale a resurselor forestiere.
- Combaterea corupției și a exploatării ilegale: Prevederile privind incompatibilitățile descurajează practicile corupte și reduc riscul de exploatare ilegală a lemnului.
- Promovarea concurenței loiale și a transparenței: Asigură condiții egale pentru toți operatorii economici din sectorul forestier, prevenind favoritismele și abuzurile.
- Protejarea biodiversității și a funcțiilor ecologice ale pădurilor: O administrare corectă și responsabilă a pădurilor contribuie la conservarea biodiversității și la menținerea funcțiilor ecologice ale acestora.
- Consolidarea încrederii publicului în instituțiile silvice: Transparența și responsabilitatea în gestionarea pădurilor contribuie la creșterea încrederii publicului în instituțiile responsabile.
Exemple concrete și studii de caz
Pentru a ilustra importanța incompatibilităților, pot fi prezentate exemple concrete și studii de caz:
- Cazul angajatului Romsilva: Un angajat al Romsilva care, in paralel, avea si o firma de exploatari forestiere detinuta de sotia sa. Datorita prevederilor din codul silvic, acest conflict de interese a fost depistat, si au fost luate masurile necesare.
- Cazul acordării preferențiale a contractelor: Un studiu de caz poate analiza situația în care o firmă controlată de rudele unui șef de ocol silvic a obținut contracte de exploatare forestieră în condiții suspect de avantajoase.
Recomandări și măsuri suplimentare
Pentru a spori eficiența prevederilor privind incompatibilitățile, se recomandă:
- Întărirea mecanismelor de control și monitorizare: Asigurarea unor resurse adecvate pentru Autoritate, pentru a efectua controale eficiente și pentru a investiga sesizările.
- Educarea și conștientizarea personalului silvic: Organizarea de programe de formare profesională și de sensibilizare privind importanța integrității și a prevenirii conflictelor de interese.
- Implicarea societății civile: Încurajarea participării societății civile în monitorizarea activităților forestiere și în semnalarea posibilelor conflicte de interese.
- Digitalizarea și transparentizarea datelor: Utilizarea tehnologiei pentru a asigura accesul publicului la informații relevante despre activitățile forestiere și despre declarațiile de avere și de interese ale personalului silvic.
Incompatibilitățile introduse în Codul Silvic reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea unei administrări durabile și responsabile a pădurilor din România. Implementarea eficientă a acestor prevederi, împreună cu măsuri suplimentare de control și transparentizare, va contribui la protejarea acestei resurse naturale valoroase pentru generațiile viitoare.
