Institutul Național de Statistică a publicat raportul anual privind statistica activităților din silvicultură în anul 2020. Potrivit acestuia, fondul forestier naţional ocupa, la sfârşitul anului 2020, o suprafaţă de 6.604 mii hectare, care reprezenta 27,7% din suprafaţa ţării. La sfârșitul anului 2011, fondul forestier național ocupa o suprafață de 6522 mii hectare, care reprezenta 27,4% din suprafața ţării. În perioada 2011 – 2020, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă.

Analiza mai punctează că în anul 2020, comparativ cu anul 2019 suprafața pădurilor a crescut cu 22 de mii hectare (+0,3%), atât speciile de răşinoase cât și cele de foioase înregistrând creșteri cu o mie hectare, respectiv cu 21 de mii hectare, modificări datorate în principal reîncadrărilor în amenajamentele silvice, în timp ce față de 2011 a crescut cu 84 de mii hectare (+1,3%).

În ceea ce privește situația industriei și cifrele relevante, am solicitat Asociației Forestierilor din România (ASFOR) o situație la zi, pe care o prezentăm în continuare:

Statistica activității de exploatare a lemnului în anul 2020

Anul 2020 a fost, pentru întreg mediul economic european și pentru România, un an atipic, cu  manifestări particulare, atât în zona resursei cât și a producției și comercializării lemnului și produselor pe bază de lemn.

Din punct de vedere cantitativ, s-au recoltat 19,652 milioane mc de lemn, cu 748 mii mc de lemn mai mult față de anul 2019 (volum brut).

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 42,0% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 31,1%, stejarul 9,6%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,7% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 6,6%.

Volumele de lemn recoltate anual depind de reglementări legislative, avize, aprobări, condiții de mediu și condiții de piață. În România, impactul condițiilor de piață sunt nesemnificative, deși anii 2016 – 2020 au fost ani cu crize diverse (2017 – 2018 – financiară, 2019 – de resursă, 2020 – pandemică) pe piața globală a lemnului, volumele de lemn recoltate în România au variat în marje nesemnificative.

Volumul mai mare de lemn recoltat în anul 2020 provine din doborâturile de vânt care au provocat pagube și un surplus de lemn de cca. 2,5 milioane mc, surplus care a fost exploatat cu prioritate în perioada 2018 – 2020. De asemenea, trebuie avut în vedere că anul 2019 a fost un an cu o cerere mai redusă de lemn în piață, volumul de lemn recoltat fiind mai mic față de anul 2018 cu 558 mii mc. Volumul mediu recoltat în ultimii 5 ani a fost de 18,7 milioane mc/an.

4.700 de operatori economici atestați

În România, volumul de lemn ce poate fi recoltat din păduri este foarte atent reglementat prin sistemul de amenajamente silvice care se întocmesc pentru o perioadă de 10 ani. Volumele de lemn posibil a fi recoltate nu sunt mai mari decât posibilitatea de creștere a pădurii. Mai mult, în România, conform ultimelor date statistice publicate, recolta de lemn nu depășește 40% din creșterea pădurilor. Pădurile României au, conform Inventarului Forestier Național, o creștere anuală de 58,6 milioane mc de lemn.

Lemnul recoltat a fost destinat celor 4700 de operatori economici atestați pentru activitatea de exploatare forestieră în proporție de 95,9 %, iar 4,1% a fost recoltat de către persoane fizice, fiind vorba de cantități mici de lemn, din proprietăți private, care nu necesită recoltare prin personal specializat.

Infrastructură forestieră deficitară

Proprietatea publică reprezintă în continuare principalul furnizor de lemn în România, cu 12,589 milioane mc de lemn (64,1 %).

La nivel național, 73,1% din masa lemnoasă este vândută ca lemn pe picior, și 26,6 % ca lemn fasonat. Infrastructura forestieră din România este deficitară, existând doar 6 m de drum forestier la ha, față de o medie europeană de 30-40 m de drum forestier la ha. De asemenea, administratorii de fond forestier nu dețin infrastructură de depozitare și valorificare a lemnului, aceasta fiind dezvoltată de către operatori economici. La nivel național, firmele dețin peste 15 mii de depozite autorizate prin care se comercializează lemn și produse din lemn.

Pe județe, în anul 2020, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în județul Suceava, urmat de Harghita, Neamț și Bacău.

Sectorul forestier de prelucrare primară și industrializare a lemnului contribuie direct la PIB – ul național cu 3,5%, iar împreună cu silvicultura, industria mobilei și celelalte industrii, pe orizontală, cu 8% și reprezintă 2,8 miliarde de euro input de valută în economia românească din exporturi și 1,9 miliarde de euro plus la balanța comercială.

Produsele forestiere realizate în anul 2020

Revenind la raportul INS, acesta prezintă și cantităţile vândute la principalele produse forestiere în anul 2020. Astfel, s-au înregistrat, faţă de anul 2019, creșteri la miere (16,1%), la puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice (+12,2%) şi la masa lemnoasă pe picior (8,6%).

Au fost însă înregistrate scăderi la restul produselor forestiere, cele mai mari înregistrându-se la fructe de pădure (-38,1%), semințe forestiere (-34,3%), carne de vânat (-24,8%) și trufe și alte ciuperci comestibile din flora spontană (-23,1%

În anul 2020 s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 25.189 hectare, cu 189 hectare mai mult faţă de anul 2011. Din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, 17162 hectare (68,1%) au fost regenerări naturale, cu 1146 hectare mai mult decât în anul 2019, în timp ce 8027 hectare (31,9%) au fost reprezentate de regenerări artificiale, cu 416 hectare mai puţin faţă de anul precedent.

Pe întreaga perioadă analizată regenerările artificiale au avut o pondere mai mică în totalul suprafeţei regenerate decât regenerările naturale. Între primul şi ultimul an al seriei analizate se observă o creştere a proporţiei suprafeţei regenerate natural în detrimentul regenerării artificiale, în anul 2011 ponderea regenerării naturale fiind de cca 54% iar în anul 2020 de cca 68%, cu 14 puncte procentuale mai mare.

Cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat în judeţele: Suceava (2910 hectare), Bacău (1351 hectare), Vrancea (1284 hectare), Harghita (1182 hectare), Vaslui (1017 hectare), Cluj (924 hectare), Neamț (885 hectare), Caraş-Severin (877 hectare), Maramureş (854 hectare), Iaşi (843 hectare), Bihor (807 hectare), Dâmbovița (737 hectare) şi Mureş (721 hectare).

Sursa: INS