Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos și secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu au susținut ieri o conferință de presă în cadrul căreia au prezentat raportul primelor 6 luni de funcționare a SUMAL 2.0.
Noua variantă a sistemului informatic de monitorizare a trasabilității lemnului, care a fost pusă în funcțiune la 31 ianuarie 2021, descurajează infracțiunile silvice și aduce beneficii multiple pentru întreg sectorul, prin debirocratizarea acestuia și prin automatizarea fluxurilor de date care, în anii trecuți, se realizau manual. SUMAL 2.0 este un program susținut și de Asociația Forestierilor din România (ASFOR).
Limită pentru date comerciale
Atât ministrul, cât și secretarul de stat au precizat că programul SUMAL 2.0 este extrem de transparent, niciun alt stat european neavând un sistem similar.
„Noi prezentăm pe 72 de ore datele privind transporturile, le facem accesibile pe Inspectorul pădurii. După aceea, oricine poate să solicite, pe Legea 544, orice informație, orice bază de date, orice analiză, pe orice camion, pe orice societate. Singurul argument și motiv pentru care am făcut acest sistem e de încărcare a bazei de date și de a preveni blocajele pe interogare. Sistemul funcționează, am primit foarte puține solicitări de informații suplimentare pe o perioadă mai mare de 3 zile. Probabil că ceea ce oferă sistemul azi, cu poze și traseu GPS pentru fiecare transport încheiat, satisface în mare măsură interesul celor care fac astfel de interogări”, a spus ministrul. La rândul său, secretarul de stat Banciu a făcut precizări: „Raționamentul pentru care traseul transportului nu este disponibil este că discutăm de informații care au și un caracter comercial.
În momentul în care știu de unde pleacă un camion și unde ajunge, în timp real, ca și public, pot apărea discuții privind securizarea datelor comerciale. De asta există acest prag de 24 de ore, după care aceste informații devin publice. Autoritățile de control, gărzi forestiere, poliție, pot verifica toate aceste informații în timp real. Aici există o limită între cât putem pune la dispoziția publicului. Avem APV-urile, care spun volum, localizare. Sunt informații pe care niciun alt stat nu le pune la dispoziția publicului. Există îngrijorări cu privire la informații care pot fi extrase din SUMAL, din Inspectorul pădurii, și care pot fi folosite în tot felul de scopuri și STS-ul se uită atent și la aceste aspecte.
„Trebuie să existe un echilibru”
Trebuie să înțelegem că o transparență maximă poate fi și o vulnerabilitate pentru un sistem. Există solicitări ale unor ONG-uri ca mai multe date din Inspectorul pădurii să fie disponibile publicului. Din punctul meu de vedere trebuie să existe o limită până la care putem pune aceste date la dispoziția oricui”, a punctat Ionuț Sorin Banciu. „Aceste date au fost discutate și cu Comisia Europeană și sunt și ei de părere că trebuie să existe un echilibru între a asigura transparență maximă și a asigura siguranța datelor cu caracter personal și comercial. Toate informațiile prevăzute de lege sunt în SUMAL, sunt disponibile oricând pentru orice organ de control și, în limita legii, sunt disponibile și publicului larg. Ceea ce pot să vă spun este că în momentul de față este imposibil să faci defrișări pe suprafețe mari și transport de masă lemnoasă în cantitățile uriașe în care s-a făcut acum 5 sau 10 ani. Datele sunt însă disponibile – peste cele 72 de ore – pentru oricine, cu un singur email de o jumătate de propoziție. Am avut un singur caz în care un ONG a cerut o asemenea informație și a primit imediat răspunsul”, a punctat și ministrul.
858.000 de interogări
„Avem, în prezent, peste 64.000 de utilizatori înregistrați în SUMAL, care au generat peste 2,2 milioane de avize de transport, de la locul recoltării sau din depozit, adică o medie de aproximativ 12.600 de avize pe zi. În ceea ce privește volumul transportat, vorbim despre aproximativ 21 milioane de metri cubi de material lemnos. De asemenea, avem un total de peste 858.000 de interogări în baza de date SUMAL 2.0, realizate direct de către cetățeni, prin intermediul aplicațiilor puse la dispoziție. Acest fapt demonstrează interesul crescut al cetățenilor pentru combaterea și descurajarea transportului ilegal de lemn. Chiar dacă vor exista în continuare persoane care nu respectă legea, dar tocmai acesta este rolul SUMAL-ului, să reducem la minim ilegalitățile din sectorul silvic şi riscurile care trebuie asumate de cineva care nu respectă legea să fie din ce în ce mai mari, astfel încât sistemul să fie mai curat şi legea să fie respectată”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
SUMAL 2.0 cuprinde și alte tipuri de material lemnos
În aceeași perioadă analizată (februarie-iulie) a anului 2020, prin vechea versiune SUMAL au fost generate circa 1,9 milioane avize și s-a transportat un volum de aproximativ 17,3 milioane metri cubi de material lemnos. Astfel, creșterea înregistrată în SUMAL 2.0 se explică prin introducerea altor tipuri de material lemnos, în afară de lemnul propriu-zis (rumeguș, peleți, brichete etc.), care nu erau incluse în SUMAL1.0, dar și prin descurajarea transporturilor fără aviz, datorită noilor funcții ale SUMAL2.0: urmărire în timp real prin GPS, fotografiile de la încărcare, introducerea cheilor de verificare între mai mulți utilizatori aflați pe lanț.
Aproape 3.500 de apeluri, 117 sancțiuni
Totodată, serviciul 112 a înregistrat, în această perioadă, 3.468 de apeluri de la cetățenii care reclamau probabilitatea ca un anumit transport ar putea fi ilegal, după ce acesta a fost verificat în Inspectorul Pădurii. Dintre acestea, în urma verificărilor, 754 apeluri au fost confirmate cu suspiciuni rezonabile și deferite Poliției. În urma verificărilor din teren ale Poliției, împreună cu organele silvice de control, s-a descoperit că, dintre cele 754 de transporturi suspecte, 123 au fost confirmate ca fiind ilegale. Pentru acestea, în funcție de gravitatea faptei, au fost aplicate 117 sancțiuni contravenționale în valoare de 212.900 lei, a fost confiscat un volum de 307 metri cubi de lemn, au fost confiscate 24 de camioane de transport și au fost întocmite peste 20 de dosare penale.
Grup de lucru pentru infracțiuni de mediu
Demnitarul a explicat, în finalul conferinței, care sunt pașii următori pentru limitarea și mai drastică a infracțiunilor silvice: „Am demarat deja constituirea unui grup de lucru interinstituțional cu reprezentanți ai MMAP, MAI, MJ și Ministerul Public, care are ca scop creșterea randamentului de soluționare a dosarelor penale care vizează infracțiunile silvice, precum și specializarea procurorilor pe problematici de mediu”.
Bani din PNRR pentru digitalizare
În același timp, în PNRR am prevăzut fonduri importante pentru dezvoltarea sistemelor informatice de monitorizare. Prin PNRR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va avea la dispoziție 46 milioane de euro pentru digitalizare în domeniul mediului, investiții care vor contribui la: sporirea capacității de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor printr-un sistem IT care va fi integrat cu SUMAL 2.0 și va monitoriza obligațiile legale legate de recoltarea lemnului, regenerarea forestieră în timp util, sănătatea pădurilor, menținerea stării de conservare a habitatului forestier, adaptarea la schimbările climatice a ecosistemelor forestiere. Aceste investiții vor include și cadastrul forestier, precum și monitorizarea pădurilor prin imagini satelitare.
Sursa: Ministerul Mediului