Zece întrebări pentru ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, la început de an.

Forestmania.ro: Problema încălzirii cu lemne este în fiecare an o provocare, mai ales că numărul celor care folosesc lemnul de foc la încălzire este destul de mare. Există un viitor program pe care l-ați inițiat și care e promovat și de ASFOR – „Rabla pentru sobe” – prin care se va subvenționa achiziția de sobe eficiente. Ce ne puteți spune despre acest program? Care este stadiul, când vor fi gata ghidurile și despre ce sume vorbim?

Mircea Fechet: Utilizarea lemnului de foc pentru încălzirea locuințelor este o realitate a societății românești și nu se întrevede ca în viitorul apropriat acest lucru să se schimbe prea curând. Fie că vorbim de 3,5 milioane gospodării sau cât va fi noua estimare a Institutului Național de Statistică, conform recensământului din 2021, care folosesc lemnul de foc pentru asigurarea energiei termice, este clar că volumul de material lemnos care ajunge să fie pus pe foc este de ordinul milioanelor de metric cubi. Noi, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, avem două obiective: asigurarea utilizării eficiente a lemnului și reducerea emisiilor. Prin Fondul de Mediu ne-am propus să finanțăm un program care să ajute românii să își înlocuiască sobele vechi, de eficiență redusă, cu unele care se ridică la nivelul standardelor europene, de randament și emisii de poluare. După ce am analizat piața foarte diversă a sobelor – din punct de vedere al formelor, specificațiilor tehnice și a standardelor de certificare, credem noi că am găsit o formulă de lucru care a fost încorporată în ghidul de finanțare.

Ieri am lansat în consultare publică Ghidul de finanțare a Programului privind acordarea de sprijin în vederea achiziționării de aparate pentru încălzirea locuințelor („Rabla pentru sobe”).

Forestmania.ro: Ați vorbit, atât dvs, cât și premierul Marcel Ciolacu, despre reorganizarea ministerului Mediului. În ce va consta acest proces? Ce se schimbă?

Mircea Fechet: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și instituțiile aflate în subordinea și în coordonarea ministerului, trebuie să treacă printr-un proces de eficientizare a activității. Acesta este necesar pentru a asigura o utilizare optimă a resurselor umane și financiare limitate, dar și pentru ca instituția să funcționeze mai eficient, în beneficiul cetățenilor. Procesul de eficientizare va însemna o reașezare a organigramei diferitelor instituții, pentru a răspunde rigorilor legale impuse la finalul anului 2023, dar nu se poate realiza fără a fi însoțit de un proces de digitalizare. Prima etapă a reorganizării va viza chiar ministerul, urmând ca în a doua etapă să stabilim modul de funcționare a instituțiilor din subordine.

Forestmania.ro: Sunt multe voci care spun că pădurile ar trebui să fie în subordinea Ministerului Agriculturii. Există vreo astfel de discuție, variantă, la nivelul Guvernului, dacă tot vorbim despre reorganizare? În UE pădurile sunt la Agricultură, angajații din sector sunt „la pachet” cu cei din agricultură, iar poziția ministrului, care de multe ori se împarte între politica de protecție a mediului și nevoile industriei și ale societății când vine vorba despre lemn este, nu de puține ori, delicată.

Mircea Fechet: Organizarea domeniilor de interes în cadrul Guvernului depinde de viziunea și deciziile politice din acel moment. Din punctul meu de vedere, dacă mă gândesc la complexitatea pădurilor României și la multiplele roluri pe care acestea le îndeplinesc, mai mult de jumătate din pădurile țării fiind în Grupa I de protecție și producție, domeniul silvicultură este mult mai aproape de obiectivele gospodărite de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Asta nu înseamnă că nu recunoaștem importanța și necesitatea lemnului în industrie și pentru societate. Din punctul meu de vedere, lemnul este o resursă a viitorului care va avea o importanță tot mai mare. Țintele de decarbonizare asumate de Uniunea Europeană nu se pot atinge fără a folosi și mai mult lemn în domeniul construcțiilor, spre exemplu. În acest fel, prin eliminarea oțelului și a cimentului reușim să reducem amprenta de carbon a noilor construcții, dar vom și sechestra carbon pe termen lung.

Forestmania.ro: Ați menționat, într-o declarație, că vă doriți stabilitate în conducerea Romsilva și nu consilii de administrație provizorii. Când și cum se va întâmpla acest lucru?

Mircea Fechet: Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA este o instituție strategică a României, astfel că managementul acesteia trebuie să fie unul performant. Selecția membrilor consiliului de administrație și numirea directorului general se fac sub supravegherea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, AMEPIP, astfel că am notificat intenția de a demara procedura de recrutare a membrilor consiliului de administrație.

Forestmania.ro: Se vor separa, în cadrul Romsilva, activitățile de exploatare de cele de administrare? Dacă da, când?

Mircea Fechet: Rolul ROMSILVA este de a asigura administrarea pădurilor proprietate publică a Statului și a oricăror alte păduri pe bază de contract. Exploatarea forestieră este un serviciu secundar pe care îl face pentru a îndeplini țintele impuse de valorificare a masei lemnoase sub formă fasonată. Totuși, viziunea de dezvoltare a ROMSILVA trebuie să aibă în vedere îndeplinirea cu responsabilitate a misiunii principale, urmând ca restul activităților să fie organizate după efectuarea unor analize economice la nivel teritorial.

Forestmania.ro: Unul dintre cititorii Forestmania ne-a trimis o întrebare pentru dvs: ce se întâmplă cu legea privind personalul silvic și încadrarea acestuia în grupa specială de muncă. Vă rugăm să îi răspundeți.

Mircea Fechet: La toate întrunirile internaționale la care am participat, România a fost apreciată pentru pădurile sănătoase, bogate din punct de vedere al biodiversității, și reziliente pe care le are. Acest lucru se datorează în totalitate generațiilor de silvicultori care și-au dedicat viața pentru a se îngriji de pădurile pe care le avem acum și pe cele pe care le lăsăm moștenire generațiilor următoare. Viața la pădure nu este deloc ușoară, presupune muncă în teren, indiferent de mersul vremii, fie că ninge, plouă sau este vreme frumoasă. Pădurarul nu are luxul de a zice că astăzi nu se duce în pădure pentru că este frig sau plouă. Trebuie să fie acolo. Așadar, această muncă trebuie răsplătită pe măsură, inclusiv prin acordarea unor condiții speciale. Cu toate acestea, Parlamentul este suveran în dezbaterea și adoptarea legilor. Există proceduri stabilite prin care se pot modifica legile Statului Român și care trebuie urmate.

Forestmania.ro: Sunteți mulțumit de evoluția programului de împăduriri finanțat prin PNRR? Credeți că vom reuși să atingem obiectivele? De ce merge atât de greu, în opinia dvs.?

Mircea Fechet: Programul de împădurire finanțat prin PNRR este al treilea program lansat de Statul Român, după cel finanțat prin AFM și prin APIA. De la lansarea acestuia, s-a căutat găsirea unor modalități cât mai simple pentru beneficiar de a depune documentele necesare și de a aloca sume suficiente pentru fiecare categorie de lucrare. De la preluarea conducerii ministerului am reușit să păstrăm pășunile eligibile pentru împădurire, ceea ce a presupus aprobarea unei ordonanțe de urgență, modificarea schemei de sprijin și a ghidului de finanțare. Acum suntem în discuții cu reprezentanții Ministerului Agriculturii pentru a lărgi categoriile de terenuri eligibile pe care se poate planta, ceea ce va presupune și o corespondență cu Comisia Europeană. Mai mult, am solicitat instituțiilor implicate propuneri pentru a simplifica ghidul și procedurile interne, astfel că urmează să le integrăm și pe acestea. Pentru a crește conștientizarea cu privire la existența acestui proiect vom derula o nouă campanie de comunicare publică prin intermediul mai multor canale.

Forestmania.ro: Există o percepție negativă asupra sectorului forestier și silvic din România. Desigur, ați „moștenit-o”, nu e de ieri, de azi. Totuși, ce faceți dvs. ca ministru (și) al pădurilor pentru a schimba această percepție?

Mircea Fechet: Așteptările societății de la modul în care gospodărim pădurile au evoluat de-a lungul timpului și s-au diversificat. Îmi este clar faptul că opinia publică este mult mai conștientă de importanța pădurilor în lupta cu efectele schimbărilor climatice și în procesul de decarbonizare. Dar această presiune publică ne ajută pentru că ne împinge să evoluăm și să luăm măsurile corecte pentru pădurile României. E clar că nu există pădure fără uscături. E și mai clar faptul că ministrul mediului trebuie să găsească mijloacele prin care, ca în orice pădure sănătoasă, iar silvicultorii înțeleg despre ce vorbesc, uscăturile sunt eliminate pentru a ține pădurea sănătoasă. Transparența și comunicarea sunt cheile prin care imaginea sectorului se poate îmbunătăți și țin să apreciez toată munca pe care o fac asociațiile profesionale în acest sens, ASFOR fiind vârful de lance.

Forestmania.ro: Cum vă explicați că suntem apreciați de toată Europa când vine vorba despre păduri și biodiversitate și totuși, cei care se ocupă de păduri (de stat și private), specialiști silvici și forestieri,  sunt denigrați constant?

Mircea Fechet: La fel cum vă spuneam anterior, față de acum douăzeci de ani, opinia publică este mult mai atentă la modul în care ne gospodărim pădurile și este normal să fie așa pentru că pădurile au rol de reglare a climatului. Ca urmare, starea pădurilor se află sub lupa societății iar orice greșeală este atent sancționată. Nu putem ascunde faptul că, de-a lungul timpului, au fost mai multe situații în teren care au arătat faptul că unii nu și-au făcut treaba cu conștiinciozitate. Important este ca acum să găsim soluțiile procedurale care să nu mai permită astfel de derapaje în activitatea silvicultorilor și forestierilor. Mai este și aspectul exploatării forestiere din țara noastră care are nevoie de finanțări generoase pentru a se putea alinia standardelor europene, astfel încât parchetele de exploatare să nu mai genereze aceleași emoții negative. Aici mă gândesc la dezvoltarea infrastructurii de transport din fondul forestier, precum și modernizarea utilajelor de exploatare, cu precădere către cele cu impact redus asupra mediului.

Forestmania.ro: Suntem în an electoral. Credeți că vor fi dezbătute și adoptate în Parlament Noul Cod Silvic și proiectul de lege privind reintroducerea cotei de vânătoare la urs brun?

Mircea Fechet: Proiectul de Cod Silvic este în avizare interministerială. Am obținut 11 din cele 14 avize, dar sunt încrezător că până la începutul sesiunii parlamentare vom avea toate avizele și vom opera toate modificările pentru a putea depune proiectul de lege în Parlamentul României. La dezbaterile pe seama articolelor din Codul Silvic voi participa personal pentru a susține modificările necesare evoluției și modernizării sectorului. Ne dorim ca acest proiect de lege să parcurgă procesul legislativ și să fie adoptat cât mai repede, pentru că este un act necesar și așteptat de domeniul silvic. În ce privește proiectul de lege privind modificarea OUG 81/2021 și a Legii 407/2006, acesta se află pe fluxul legislativ și va intra în dezbatere, cel mai probabil, în noua sesiune parlamentară.