O tânără din Suceava a ales să facă Facultatea de Silvicultură la aproape 360 de kilometri de casă, tocmai la Brașov. Cei patru ani au trecut însă repede – mai are puțin și o termină. Lucrează acum la lucrarea de licență, pentru care a ales o temă interesantă: Soluții inovative de podețe modulare pentru protejarea cursurilor de apă la colectarea lemnului cu tractoare.
De altfel, spune că exploatarea a fost una dintre materiile ei preferate, ca și dendrologia.
Nicoleta e din Câmpulung Moldovenesc. Casa părintească e lângă o pădure. Această pădure:
Motiv pentru care de mică se plimba printre arbori și mergea cu alți copii sau cu familia în drumeții sau la cules de ciuperci, muguri de brad sau plante…
Le spune acum, după cei 4 ani de carte, „produse nelemnoase” ale pădurii. Așa cum trebuie.
A vrut să meargă la liceul silvic din oraș și părinții nu s-au opus. Când vorbește despre liceu, un zâmbet larg îi luminează fața. Spune cu mândrie: „Am făcut Colegiul Silvic Bucovina. Am avut cel mai tare manager de liceu, pe doamna Alina Cuciurean”.
„Anii de liceu au fost ușori, neștiind ce înseamnă facultatea! Vorba fiecărui student aflat în prima sesiune – Aș da bac- ul de 10 ori!”
Părinții Nicoletei nu lucrează în domeniul silvic. De altfel, sunt plecați la muncă afară, de mulți ani. Când au auzit-o că vrea să meargă la Facultatea de Silvicultură la Brașov au avut ezitări.
„Părinții m-au susținut mereu. Evident că nu au fost de acord să merg la Brașov, având Facultate de Silvicultură la Suceava. Spuneau că ar fi prea departe pentru mine și că, fiind un oraș mai mare, mi-ar fi fost greu să mă acomodez singură… În plus, nu prea erau studenți din Suceava… Dar nu a fost nimic greu. Ba chiar a fost ușor!”, povestește Nicoleta. Pare o fată sigură pe ea, greu de intimidat.
Zvonuri și „folclor”
Dincolo de materii și lucrurile serioase, a auzit și o mulțime de alte lucruri despre sector.
„Am auzit deseori că dacă nu ai pe cineva în sistem, nu ai șanse. Am mai auzit că n-o să reușesc, că nu o să fac față… Eu nu cred însă că va exista o barieră în găsirea unui loc de muncă. Dacă am încredere în mine și un bagaj solid de cunoștințe, sigur nu va fi o problemă. Nu sunt de acord cu folclorul referitor la piedici… Sunt de părere ca dacă ai învățat si ești capabil, nu îți trebuie altceva. Trebuie să înțelegem că banii nu pot cumpăra orice. Nu pot cumpăra inteligența, onoarea, demnitatea. Eu sunt decisă să demonstrez că poți ajunge inginer silvic pe merit”, spune Nicoleta pentru forestmania.ro.
Percepția publică despre forestieri o cunoaște și nu a împiedicat-o să meargă pe această cale. „Am putea vorbi toată ziua despre percepția publică despre sectorul silvic… Dar nu merită să discutăm despre oameni care comentează pe internet când ei nu știu nici măcar diferența dintre a defrișa și a exploata.”
După licență, Nicoleta vrea să facă un masterat, dar nu s-a decis încă în ce domeniu, dacă în Drept sau tot Silvicultură.
Planuri de viitor?
„Ca orice student care termină facultatea de silvicultură, mi-aș dori să mă angajez la un ocol silvic. De stat sau privat, nu contează. La master voi aprofunda ceea ce am învățat în facultate și asta mă va ajuta să ajung mai departe, poate în Garda Forestieră. Mi-aș dori foarte mult să lucrez acolo. Oricum, îmi este clar că rămân în sectorul silvic!”
