Reprezentanții sectorului forestier european au transmis mai multe recomandări referitoare la propunerea de Regulament privind lanțurile valorice fără defrișări. Mai multe asociații profesionale și patronale au atras atenția, înaintea votului din Parlamentul European, că sunt necesare câteva clarificări, „pentru a ne asigura că acesta rămâne eficient și implementabil”.
Asociația Forestierilor din România – ASFOR a remis presei un comunicat în acest sens:
„Sectorul forestier european atrage atenția asupra unor erori din regulamentul privind lanțurile valorice fără defrișări. Documentul se află în dezbatere în Plenul Parlamentului European. Cele mai mari organizații profesionale din sectorul forestier și de prelucrare a lemnului au semnat și au dat publicității un document prin care fac o serie de recomandări parlamentarilor europeni.
Organizațiile semnatare arată că sectorul forestier european – care include prelucrarea lemnului, producția de celuloză și hârtie, industria mobilei și a tipăriturilor – este alimentat în principal din pădurile europene. Acestea sunt gestionate în mod durabil în scopuri multiple, utilizând în același timp eficient sursele secundare, cum ar fi reziduurile și deșeurile.
Pentru a avea un regulament eficient, care să poată fi implementat, organizațiile din sector recomandă:
Definirea clară a degradării pădurilor. Acest lucru este necesar pentru a evita orice incertitudine juridică. Definiția propusă este prea deschisă interpretării și poate chiar împiedica practici de management durabil și/sau activități de refacere a pădurilor.
Eliminarea termenului de „conversie forestieră”. Conversia pădurilor în alte utilizări a terenului este acoperită prin definiția defrișării și, prin urmare, nu este nevoie de duplicare.
Introducerea acestui nou termen, de „conversie a pădurii” în sensul de schimbării compoziției, structurii și funcției ecosistemului forestier vor împiedica practicile necesare de gestionare a pădurilor, inclusiv cele pentru adaptarea la schimbările climatice. Prin urmare, regulamentul va deveni un instrument de reglementare și limitare a managementului pădurii, subminând prevederile legale ale statelor membre și mergând împotriva principiilor subsidiarității și proporționalității.
Cerința de a furniza coordonatele de geolocalizare reprezintă o provocare pentru sectorul forestier din motive tehnice. Delimitarea terenurilor prin poligoane nu este o practică obișnuită în rândul proprietarilor de păduri. Mai mult, pentru produsele din lemn nu este posibil întotdeauna să se precizeze locația specifică de origine. Operatorii ar putea oferi informații despre zonele de origine. Cerințele de informare ar trebui să permită operatorilor flexibilitatea de a enumera sursele potențiale de origine, cu condiția ca fiecare dintre acele locații să poată să fie dovedită a fi „fără defrișări”.
De asemenea, nu ar trebui să se aplice obligația operatorilor de a furniza date de geolocalizare la nivel de parcelă/zonă de producție mărfuri care provin din țări clasificate ca cu risc scăzut.
Sectorul forestier european mai solicită recunoașterea certificărilor făcute de terți, care sunt o sursă credibilă suplimentară a sistemului de due-diligence. De asemenea, atrage atenția că mai multe articole împuternicesc Comisia să adopte acte delegate pentru modificare unor părți cruciale ale regulamentului, cum ar fi domeniul de aplicare al regulamentului sau scadența cerințele de due-diligence pe care operatorii ar trebui să le îndeplinească. Impactul pe care acestea modificările pe care le-ar putea avea este prea mare, pentru a fi pur și simplu extinse printr-un act delegat. Noile cerințe pentru operatori ar trebui să fie decise numai prin legislație, și anume împreună cu Parlamentul European și Consiliul.
În același registru de idei, semnatarii documentului sesizează că obligația firmelor de a pune la dispoziția autorităților competente o declarație de due-diligence prin intermediul unui nou sistem informațional implică o sarcină administrativă suplimentară și poate forța operatorii și marii comercianți să dezvăluie informații confidențiale de-a lungul lanțului valoric.
Documentul este semnat de:
CEI-Bois – Confederația Europeană a Industriilor de Prelucrare a Lemnului
CEPI – Confederația Industriei Europene a Hârtiei
CEPF – Confederația proprietarilor europeni de păduri
CITPA – Confederația Internațională a Convertitorilor de hârtie și carton din Europa
EFIC – Confederația Europeană a Industriei de Mobilier
EOS – Organizația Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului
EUSTAFOR – Asociația Europeană a Pădurilor de Stat
FEFCO – Federația Europeană a Producătorilor de carton ondulat
FEP – Federația Europeană a Industriei Parchetului
IKEA of Sweden AB
INTERGRAF – Federația Europeană pentru Comunicare Imprimată și Digitală
Ciprian Dumitru Muscă,
Președinte ASFOR,
Membru în Board-ul EOS”.
Sursa: ASFOR