În plină dezbatere europeană privind viitorul tranziției verzi, România ia în calcul o măsură fiscală care riscă să afecteze direct peste 3,5 milioane de gospodării: majorarea TVA-ului la lemnul de foc de la 5% la 19%. În timp ce state cu venituri net superioare păstrează cote reduse și stimulează utilizarea biomasei, România pare să meargă pe un drum contrar tendințelor europene.
Președintele ASFOR, Ciprian Muscă, atrage atenția într-un editorial recent asupra efectelor acestei decizii: „Nu este o politică fiscală. Este o formă de sinucidere socială.”
TVA mai mare, venit bugetar infim, impact social uriaș
Propunerea de majorare a TVA-ului ar aduce un venit suplimentar la bugetul de aproximativ 256 milioane de lei. În termeni macroeconomici, înseamnă 0,029% din PIB-ul României estimat pentru 2025. Însă costurile sociale sunt de ordinul miliardelor.
„În mod direct, o familie ar plăti cu peste 1.000 de lei mai mult pentru trecerea iernii. În mod indirect, vom asista la o explozie a pieței negre, la evaziune fiscală și la o adâncire a inechităților dintre mediul urban și cel rural”, avertizează liderul forestierilor.
Europa protejează consumatorii vulnerabili
În Franța, TVA-ul pentru lemnul de foc este de 5,5%, iar guvernul oferă și subvenții pentru sobe eficiente energetic. În Austria, cota este de 10%, combinată cu investiții în rețele locale de încălzire pe biomasă. Germania aplică un TVA de 7%, iar Polonia – 8%. Toate aceste țări tratează lemnul de foc ca pe o resursă esențială, mai ales pentru comunitățile rurale.
„E ironic. Țări cu o putere de cumpărare mult mai mare protejează accesul la lemnul de foc. România, cu o populație rurală semnificativă și cu ierni lungi, vrea să scumpească lemnul cu aproape 20% prin fiscalitate”, arată Muscă.
Tranziția verde – între dogmă și realitate
Pe fondul discuțiilor despre Pactul Verde European, Comisia Europeană a retras recent o propunere legislativă care ar fi acordat ONG-urilor de mediu puteri extinse de contestare în justiție. Decizia vine pe fondul presiunilor din partea Germaniei și a Partidului Popular European.
„E un semnal clar: chiar și Bruxelles-ul recunoaște că radicalizarea tranziției verzi sufocă economia reală. Nu mai poți face politici verzi care ignoră complet realitatea de la sobă, din gospodărie”, subliniază președintele ASFOR.
De la sobă la strategie: Bioeconomia forestieră
Editorialul vine cu soluții concrete: în locul penalizării gospodăriilor, România ar trebui să adopte o strategie națională de bioeconomie forestieră. Asta înseamnă investiții în:
- Energie regenerabilă din biomasă;
- Construcții pe bază de lemn;
- Materiale bio și biodegradabile;
- Digitalizare și tehnologii moderne în exploatarea lemnului;
- Sprijin pentru IMM-urile din sectorul forestier;
- Finanțare prin DR-24 și politici publice coerente.
Exemplele internaționale sunt numeroase: de la clădirea Mjøstårnet din Norvegia – cel mai înalt zgârie-nori din lemn din lume – până la modelele din Austria și Finlanda, unde pădurea este tratată ca pilon strategic al economiei verzi.
ASFOR critică și faptul că programul său – Rabla pentru sobe – este blocat de către AFM, deși peste 900 de UAT-uri s-au înscris deja.
Nu taxezi soluția, o susții
În concluzie, ASFOR avertizează că pădurile trebuie să devină o prioritate economică, nu un subiect de controverse ideologice. „Lemnul este singura resursă regenerabilă pe care o avem din abundență. Dacă vrem o tranziție verde realistă, trebuie să pornim din pădure – să finanțăm soluții nu să distrugem prin taxare activități care cât de cât funcționează.”
