Anunțul a fost făcut în urmă cu scurt timp de preşedintele Comitetului, Tian Xuejun. Institutul Național al Patrimoniulu anunță că Roșia Montană a fost inclusă și pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”

Acest sit din Carpaţii Occidentali adăposteşte „un ansamblu excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, ”cel mai important şi mai vast cunoscut”, a subliniat Icomos, organismul consultativ al agenţiei ONU care a recomandat clasarea sa, conform News.ro.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial”, anunță Institutul Național al Patrimoniului.

În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol, mai informează Institutul Național al Patrimoniului.

Cioroianu: Înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării

Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, a precizat pe Facebook: „În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”.

De asemenea, istoricul a subliniat că „înscrierea pe lista Patrimoniul Mondial NU EXCLUDE continuarea exploatării în zonă, cândva, în viitor, de către firme româneşti sau în parteneriate. În istoria recentă a UNESCO au fost cazuri de state care au decis modificarea/exploatarea unor situri, drept care ele au fost retrase de pe lista Patrimoniului Mondial.

Includerea minelor de aur în Patrimoniul Mondial de UNESCO este o decizie care ar putea „îngropa” proiectul controversat de exploatare în zonă.

În acest sens, locuitorii sunt divizaţi: o parte apără această comoară, în timp ce alţii cred că doar extracţia ar salva zona.

Roşia Montană este unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiţionale cunoscute în ziua de azi. Anduranţa sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică şi profundă între fundalul natural şi fenomenele culturale – din adâncul munţilor şi până la suprafaţă, de la morfologia peisajului şi până la flora şi fauna locului şi la comunităţile umane locale, totul poartă amprenta interacţiunii semnificative dintre om şi mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate şi spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

80 de km de galerii săpate în munte ce datează din Antichitate

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistenţă, de aerisire şi de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană şi continuate în perioada medievală şi modernă, peisajul roman de suprafaţă, peisajul industrial istoric, şi târgul minier Roşia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.

Din România au fost înscrise până acum pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, cetatea Sighişoara, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.

Situri înscrise azi în Lista Patrimoniului Mondial

• Dholavira, sit arheologic de la Khadirbet din Bhachau Taluka din districtul Kutch, India.

• Avroman sau Hawraman, regiune muntoasă situată în provinciile Kurdistanului şi Kermanshah, în vestul Iranului şi în nord-estul Kurdistanului, în Irak.

• Siturile preistorice Jomon din nordul Japoniei.

Sursa: Hotnews.ro.