Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a vorbit astăzi, într-o conferință de presă organizată al sediul Prefecturii Alba, despre sistemul de gospodărire a fondului forestier al României, în contextul în care a fost întrebat despre masa lemnoasă rămasă în păduri și care ar putea genera viituri. El a spus că, față de alte state, România are un sistem care protejează pădurile, motiv pentru care avem încă păduri de 130 de ani.

Un sistem care funcționează
„Sistemul de exploatare forestieră impune companiilor ca resturile de crengi, cioate, vârfuri, să fie depozitate în rânduri astfel încât după doi ani să se poată face reîmpădurirea. În cazul viiturilor, inundațiilor, aceste cantități de cele mai multe ori sunt adunate de scurgerile de pe versanți în albia râurilor și sunt aduse la vale. De cele mai multe ori problemele sunt generate exact de aceste cantități care opresc cursul apei și, când se rup, vine viitura.
Sistemul de gospodărire al fondului forestier funcționează așa de cel puțin o sută de ani: ceea ce rămâne în pădure, rămâne în pădure. Nu se exploatează și cea mai subțire creangă și nu se scoate din pădure. Din punct de vedere ecologic este o sursă de regenerare în zona forestieră și este un lucru bun.

Resturile asigură material organic
În cazul viiturilor într-adevăr poate genera probleme. Cantitățile sunt aproape imposibil de evaluat. Acestea nu sunt deșeuri, sunt resturi din exploatările forestiere care, conform legii, trebuie să rămână în pădure ca să ofere posibilitatea regenerării acelor habitate naturale, inclusiv cioatele. Ele nu s-au exploatat niciodată, nu s-au scos niciodată din pădure. Ele rămân acolo ca să se descompună și să asigure material organic în continuare. Acesta este sistemul de exploatare forestieră din România de când e lumea.
Spre deosebire de alte țări, care au transformat pădurea într-o producție de ciclu scurt și de exploatare intensivă – asta înseamnă că se taie tot, se scoate tot din pădure – dar ei nu țin pădurea până la 100. 120, 130 de ani, ci se exploatează pe cicluri mult mai scurte, 60, 70, 80 de ani. Avem multe exemple din Europa. Și tocmai prin aceste metode au fost distruse habitatele naturale acolo și au rămas pădurile bătrâne în picioare în România.

Este o diferență care se discută acum, cu ocazia Strategiei Forestiere – aceste diferențe de administrare a fondului forestier la nivel european. Sunt țări unde s-a intrat pe exploatare mult mai intensivă industrială și nu găsești pădure de 130 de ani și avem România, care a mers pe o exploatare durabilă. Aceste cantități de masă lemnoasă rămasă în pădure fac parte din strategia de până acum a României”, a mai spus ministrul într-o conferință de presă transmisă live pe pagina de Facebook a Ministerului Mediului.
Toate declarațiile pot fi urmărite AICI.