Profesorul Ronald Irslinger, cercetător senior la Institutul de Studii Silvice Aplicate din Rotterdam, a inițiat o petiție online – care s-a închis ieri – în care cere factorilor politici europeni să ia în calcul utilizarea lemnului și să reducă entuziasmul față de biodiversitate. Din punctul său de vedere, nu s-a dovedit științific până acum că protecția excesivă a fondului forestier aduce beneficii.
Redăm expunerea de motive a profesorului la petiția sa:
„La data de 14 iulie 2021, Comisia Europeană a prezentat un nou pachet privind schimbările climatice în cadrul Pactului ecologic european care include Directiva privind energia regenerabilă (RED), Strategia pentru păduri pentru 2030 și Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030. Aceste noi reglementări afectează pădurile și industria lemnului. În trecut, managementul durabil al pădurilor cu scopul de multifuncționalitate era principiul călăuzitor. În schimb, observăm în prezent o schimbare a concentrării politicii forestiere a UE către biodiversitate și conservarea naturii, în timp ce utilizarea lemnului și importanța pădurilor pentru protecția climei au fost retrogradate pe locul doi.
Scrisoare referitoare la necesitatea unui management al pădurilor inteligent din punct de vedere climatic
Stimată doamnă președinte Ursula von der Leyen,
Vremea caldă și uscată în multe părți ale Europei și ale lumii ne face să ne îngrijorăm cu privire la viitorul pădurilor noastre. Seceta, bolile și incendiile devastează păduri întregi, indiferent de starea de conservare sau de gestionare. Evident, pădurile sunt expuse riscurilor din ce în ce mai mari din cauza schimbărilor climatice, dar, în același timp, au capacitatea de a atenua schimbările climatice și de a crește biodiversitatea prin gestionarea și utilizarea adecvată a produselor lor, pentru a asigura o bioeconomie și aprovizionarea cu energie regenerabilă în Europa. Pădurile au o capacitate mare de a capta dioxidul de carbon din atmosferă. Cu toate acestea, în multe țări europene a fost deja atins un nivel ridicat al stocurilor de lemn și acumularea în continuare a biomasei pare riscantă în condițiile încălzirii climatice. Dacă anii secetoși devin mai frecventi, ne așteptăm ca biomasa forestieră să scadă mai degrabă decât să crească în următorul deceniu, indiferent de management și protecție.
În prezent, în pădurile gestionate, creșterea anuală a carbonului este mai mare și volumele maxime de lemn sunt aceleași ca cele aflate sub protecție. Fără recoltare, volumele de pădure se vor satura. Rezervoarele de carbon se vor apropia de zero, și este deja vizibil în unele zone cu păduri bătrâne din Ucraina.
Lemnul din pădurile gestionate durabil este neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2, în ceea ce privește procesele ecosistemice, înlocuind concurența dintre copacii individuali și pierderile cauzate de dezastrele naturale prin densitatea reglementată a arboretelor.
Managementul este cel care a sporit biodiversitatea pădurilor în Europa.
Beneficiile climatice ale produselor din lemn sunt multiple, iar acestea sunt tot un efect al managementului durabil. Acestea depind de cantitatea de carbon care este transferată din pădure în produsele din lemn, în mod ideal pe perioade foarte lungi. În acest proces, este necesară mai puțină energie fosilă la fabricarea produselor din lemn în comparație cu beton, oțel, aluminiu și sticlă. Acest proces de înlocuire a construcțiilor bogate în energie cu lemn a fost numit substituție de produs. Utilizarea lemnului ca material de construcție nu reprezintă doar o stocare suplimentară de CO2, dar asigură, în plus, locuințe la prețuri accesibile, necesare urgent, reduce cererea de energie a clădirilor și creează locuri de muncă durabile în toate regiunile europene.
Pe lângă înlocuirea resurselor fosile, există volume în creștere de subproduse și lemn reciclat disponibile pentru a asigura aprovizionarea cu energie regenerabilă. Îngrijirea pădurilor și recoltarea arborilor pentru produse vor duce întotdeauna la rămășițe care nu sunt potrivite pentru produse, adică vârfuri de copac sau o bază putredă. Există specii de arbori amestecate care sunt, de asemenea, recoltate, dar nu pot fi folosite pentru produse, în principal cele cu frunze late. O parte din această biomasă rămâne în pădure pentru protecția solului și a speciilor. În plus, fabricarea produselor din lemn va duce, de asemenea, la reziduuri precum butași, așchii și rumeguș, care sunt potrivite pentru producerea de energie.
Conținutul de energie al resturilor și reziduurilor de produse din lemn la sfârșitul ciclului lor de viață ar trebui recuperat în mod ideal prin utilizarea „BioEnergy with Carbon Capture, Use and Storage”. S-a susținut că lemnul este ineficient pentru producerea de energie datorită densității sale energetice scăzute în comparație cu combustibilii fosili. Cu toate acestea, această comparație este nedreaptă. Combustibilii fosili nu vor fi disponibili în viitorul apropiat. Când tranziția energetică în Europa va fi realizată cu succes, tehnologiile de captare și stocare a carbonului bazate pe biomasă vor avea și capacitatea de a produce hidrogen și substanțe biochimice.
Cu o gestionare adecvată a pădurilor, utilizarea lemnului pentru energie este un coprodus al recoltării și al prelucrării lemnului pentru produse. Utilizarea lemnului pentru energie poate înlocui energia fosilă și reprezintă o parte semnificativă a politicii de protecție a climei în toate țările europene. Energia este o componentă integrantă a unei păduri gestionate și a produselor din lemn asociate. Prin urmare, într-o analiză sectorială a unei păduri gestionate, trebuie luate în considerare fluxurile materiale și energetice ale întregului sistem care sunt legate de pădure și utilizarea acesteia.
Doar în cazul managementului pădurilor și al utilizării lemnului evităm emisiile de CO2 fosil. Creșterea depozitării lemnului în păduri doar compensează, dar nu evită emisiile de CO2 și are riscuri imprevizibile. Interzicerea utilizării lemnului pentru energie din pădurile gestionate durabil și creșterea ponderii pădurilor din UE aflate sub protecție nu este potrivită pentru a sprijini politica europeană de protecție a climei, nu are alte beneficii pentru biodiversitate și împiedică bioeconomia circulară. Am putea chiar concluziona că silvicultură sustenabilă condusă ecologic, care menține volumele constante de lemn și folosește creșterea pentru produse și energie este „inteligență climatică”.
În prezent, cererea de lemn depășește oferta noastră. Astfel, UE importă lemn din alte regiuni ale globului. În această situație, pare inadecvat să rezerve zone de pădure pentru sălbăticie, care nici nu s-a dovedit că menține specii suplimentare”.
Ronald Irslinger este autorul mai multor studii, cărți și articole de specialitate, mai ales pe teme privind schimbările climatice, management sustenabil sau politici de mediu. El a semnat mai multe articole în calitate de co-autor, alături de prof. Olivier Bouriaud, cercetător la Facultatea de Silvicultură din Suceava.
Sursa: petitions.net
