DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

0.1 C
București
-1.9 C
Sibiu
-2.8 C
Suceava
-4 C
Covasna
-8.5 C
Piatra Neamț
-4.8 C
Braşov
-4.6 C
Bistrița
-3 C
Râmnicu Vâlcea
luni, ianuarie 30, 2023

Președintele ONG-ului „Alianță pentru pădure”: „Cele mai multe tăieri sunt legale, 90 și ceva la sută”

Recomandate

Laurențiu Ciornei a fost jurnalist, apoi a devenit inginer silvic și cercetător științific, din dorința de a înțelege mai bine pădurea. El conduce ONG-ul „Alianță pentru pădure”, postură din care a acordat un interviu postului europaliberă.ro. A răspuns la 10 întrebări, printre care și cea referitoare la tăierile de păduri din România. De asemenea, a vorbit despre faptul că „Suedia primește anual 10 miliarde de euro de la Banca Mondială pentru stocarea dioxidului de carbon în pădurile sale. Noi nu luăm niciun leu”.

„În ce proporție tăierile de păduri din România sunt legale? Care este diferența dintre defrișări și tăieri?

 Cele mai multe sunt legale, 90 și ceva la sută. . Restul sunt, să le spunem, accidente nedorite. Acestea sunt hoții știute de toată lumea, de la liderul județului, până la ultimul pădurar, care este un biet executant. Furturile la sat s-au diminuat, oamenii care intrau în pădure cu gândul de a fura, nu prea mai sunt. Acum, oamenii au la dispoziție mai multe aplicații prin care pot reclama neregulile întâlnite în păduri: SUMAL, Inspectorul Pădurii, Radarul Pădurii și așa mai departe. Și Alianță Pentru Pădure a lansat o asemenea aplicație pentru mobil, „PlanetEyes”, pentru dezvoltarea căreia s-au cheltuit 30.000 de euro. Este o aplicație prin care oricine poate raporta un incident, o agresare a naturii, tăieri ilegale de arbori, aruncarea de deșeuri în pădure sau alte spații comune etc.

Ceea ce am înregistrat noi în ultimii ani nu sunt defrișări, sunt tăieri ilegale. Defrișare înseamnă să tai tot și să schimbi destinația terenului. Să construiești autostrăzi, blocuri, cămine, să faci agricultură sau orice altceva, în afară de pădure. În România, în ultimii ani s-au defrișat câteva parcele, cele mai multe abuziv. Probabil că cineva care a avut o bucată de teren forestier undeva, să zicem, în Pădurea Băneasa, a tăiat tot ca să construiască o vilă cu piscină sau un ansamblu rezidențial. Sunt cazuri, le vedem din dronă sau din satelit, dar nu sunt defrișări la nivel macro. Iar acestea sunt cunoscute, în special la vârful statului.

Care sunt problemele pe care le-ați întâlnit în pădure și ce ar trebui făcut pentru rezolvarea lor?

În primul rând este vorba despre educație, atât a pădurarilor, cât și a populației. S-a diluat calitatea actului silvic, iar din punct de vedere al conștiinței suntem departe de normal. Administratorii silvici, nu neapărat pădurari, ci și tehnicieni și ingineri, sunt mai slab pregătiți față de acum 20-30 de ani. Astăzi, poți deveni pădurar după șase luni, nu după trei sau patru ani, cum era înainte. Sunt destui silvici care nu mai sunt atât de dedicați meseriei lor și pădurii.

Romsilva are în administrare 47% din pădurile României, restul fiind împărțit de entități private. Cea mai mare companie care deține păduri în România este IKEA, care a ajuns la peste 40.000 de hectare. Există un investitor privat care a cumpărat păduri în nordul țării pentru a le lista la bursă. Sunt niște perspective financiare pe care mulți nici măcar nu le intuiesc și pentru asta luptăm noi, Alianța Pentru Pădure: pentru conștientizarea valorii normale a pădurii. În special a celei viitoare.

Un exemplu: Suedia primește anual 10 miliarde de euro de la Banca Mondială pentru stocarea dioxidului de carbon în pădurile sale. Noi nu luăm niciun leu. Ba, dimpotrivă, statul este blamat că folosește lignitul pentru producerea de energie și din cauza asta suntem în infringement. Trebuie să existe o perioadă de tranziție, nu putem închide mâine nici gazul, nici să renunțăm brusc la cărbune și nici la lemn, să zicem. Hai să vedem ce păstrăm, cât gaz sau lemn mai folosim și unde. Trebuie să refacem sistemul energetic astfel încât să asigurăm sustenabilitatea și calitatea traiului și pentru cei care ne vor urma.

Silvicii ar trebui lăsați să își facă treaba! Sunt pădurari amenințați, bătuți și chiar omorâți. Presiunea politică este mare, pentru că pădurea a făcut întotdeauna bani frumoși. Iar acei bani circulă, cei mai mulți, în afara conturilor. S-a profitat mereu de asta și, iată, au apărut grupări infracționale, la Suceava, la Bacău, în Maramureș, de exemplu, care profită de pe urma pădurii.

Pe lângă acestea, la noi măsurarea volumului forestier se face încă prin estimare, ca pe vremuri. Există instrumente de măsurare moderne, dar nu le folosim în România. Ca să nu mai spunem, că după tăiere, crengile, scoarța, cioatele arborelui exploatat rămân să putrezească în pădure, când ar putea fi folosite ca biomasă.

Accesul oamenilor în pădure reprezintă o altă problemă, pentru că mulți o fac în mod iresponsabil. Aleargă cu ATV-urile, cu motocicletele sau organizează concursuri de cross, deși există anumite interdicții legale. Nimeni nu respectă pădurea atunci când este vorba de propriul interes. E foarte plăcut să alergi prin pădure, dar nu lăsa gunoaie în urma ta și nu distruge mediul înconjurător. Să știe organizatorii unor asemenea competiții că fixarea unui șurub în trunchiul unui copac îi provoacă acestuia o rană. Arborele este asemenea omului, are nevoie de soare, de apă, simte durerea. Nu suntem cu nimic diferiți. Doar că noi am fost puși în vârful lanțului trofic”.

Sursa și interviul integral, AICI.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi

AliasForest