DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

0.1 C
București
-1.9 C
Sibiu
-2.8 C
Suceava
-4 C
Covasna
-8.5 C
Piatra Neamț
-4.8 C
Braşov
-4.6 C
Bistrița
-3 C
Râmnicu Vâlcea
luni, ianuarie 30, 2023

Proiect de educație forestieră la Brănești: se reface Parcul dendrologic

Recomandate

Puțini știu că la Brănești a funcționat prima școală de silvicultură din România. Până la înființarea, în 1893, a școlii de brigadieri silvici și de învățământ superior în silvicultură de aici, inginerii români se formau în Germania sau Franța. Școala avea și un parc, cunoscut azi drept „Grădina botanică forestieră”. Acest parc a intrat recent într-un proces de modernizare iar la final elevii de la Colegiul Silvic din Brănești vor avea nu doar cu ce se mândri, dar și material didactic.

Într-un amplu articol realizat de cei de la Jurnalul de Ilfov sunt expuse toate detaliile. Astfel, potrivit memoriului tehnic care stă la baza proiectului cu numele oficial „Atelier școală, laborator didactic – Parc dendrologic Colegiul Silvic «Theodor Pietraru»”, parcul este amplasat în comuna Brănești pe o suprafață de 30.829 mp, terenul făcând parte din domeniul public al comunei. Terenul care face obiectul amenajării este în suprafață de aproximativ 22.000 mp din suprafața totală. Lucrările au ca scop amenajarea unui parc dendrologic în scop didactic și recreațional pe un teren cu diferite specii de arbori.

Amenajarea constă în realizarea unor alei pietonale, unei zone de gradene cu ponton acoperit, utilarea cu mobilier urban, extragerea copacilor bolnavi, toaletarea copacilor existenți și plantarea de copaci noi, dar și construirea unui gard – împrejmuire cu rol de protecție a parcului.

Prima școală silvică din țară

Parcul a fost înființat în 1893, reprezentând prima școală de silvicultură din Țara Românească, pentru că s-a simțit nevoia unor specialiști în silvicultură, în gospodărirea pădurilor și a fost astfel înființată această școală, care a funcționat ca școală de brigadieri silvici și de învățământ superior în silvicultură. Așadar, aici, ­s-au format primii ingineri silvici din Țara Românească. Până atunci, acesția, chiar și profesorii, erau formați în Germania și în Franța. Profesorii au venit aici cu mult elan și dăruire și, ca urmare, a fost nevoie și de o oază de aplicații, astfel că s-a înființat acest parc dendrologic, tot în 1893, de către directorul școlii de atunci, Theodor Pietraru, al cărui nume îl poartă școala astăzi. Directorul a murit după doi ani, dar a rămas ing. Gruna, care a pus multă dăruire în școala care mai dispunea și de un fond de aplicații, Pădurea Pustnicu, de 642 de hectare, unde se făceau aplicațiile practice. În Primul Război Mondial, școala a fost întreruptă și s-a reluat în 1925. A funcționat din nou până în 1948. În urma unui bombardament major, parcul a fost distrus și școala a fost mutată la Periș, cu arhivă cu tot, iar multe documente s-au pierdut. Din 1925 însă, facultatea de silvicultură nu a mai funcționat aici, ci la București, în cadrul Politehnicii, iar aici a rămas baza de aplicații și parcul, care a fost denumit «Grădină Botanică Forestieră»”, a povestit ing. Aristița Leca.

Alei de stejar și molid

„În 1942, a fost plantată o pădure de chiparos de baltă, în scop experimental, care era emblema parcului, iar pentru localnici era un punct de relaxare. Dar, exemplarele existente au îmbătrânit, iar domnul primar Cismaru, și pentru aceasta îi mulțumim, a dorit să inițiem un proiect de refacere a parcului, astfel că, în 2017, am inventariat totul cu ajutorul elevilor. Am făcut niște propuneri de extragere pentru arborii uscați și la propunerea primarului am realizat un proiect în care am păstrat vechea așezare. Multe din speciile care erau înainte au dispărut pentru că au pătruns alte specii invadante, precum arțarul tătărăsc, glădița, ulmul, care le-au cam eliminat. Nu a fost o neglijență din partea școlii, dar ca să introduci alte specii noi, sub umbră, nu prea poți, și atunci am propus extragerea celor care se pretau la așa ceva, Este vorba despre 123 de exemplare. Am reținut ceva din vechile generații și le vom inscripționa, de exemplu: «Aleea de stejari de peste 100 de ani», «Aleea de molizi». Mă bucur că se realizează, iar ideea de atelier-școală este genială”, ne-a mai spus Aristița Leca.

Un spațiu didactic ideal pentru educația forestieră a copiilor

Noul proiect constă în amenajarea aleilor, realizarea unei platforme ca un amfiteatru cu lecții în aer liber, alveole cu băncuțe în care pot veni copiii. Și nu numai cei ai liceului, ci și de la grădinițe și școli, cărora li se poate face o educație forestieră. Toți arborii vor fi inscripționați corespunzător. Se dorește stabilirea vârstei acestora, iar pentru asta, cei care au fost tăiați, nu au fost distruși, ci depozitați într-un loc special, unde vor fi sculptați sub formă de animăluțe sau se vor realiza rondele de pe care elevii să învețe să afle vârsta pomului sau să stabilească care au fost condițiile climatice. Altfel spus, vor fi create instrumente pentru probleme de specialitate, tot în scop didactic.

Sursa, foto: Jurnalul de Ilfov

Primăria Brănești a expus pe site proiectele aflate în derulare, printre care și cele referitoare la Colegiul silvic. Le puteți consulta AICI.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi

AliasForest