Proiectul de lege care vizează măsurile de gestionare a populației de urși a fost aprobat

Dezbateri aprinse în camera deputaților pentru proiectul de lege privind vânătoarea. Raportul comisiilor a fost prezentat de către Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților

Proiectul de lege are obiect de reglementare completarea și modificarea legii 407 și a ordonanței de urgență 81/2021. Intervențiile legislative vizează prevenirea atacurilor asupra populației umane și a pagubelor cauzate de atacurile de urs prin aprobarea recoltării pentru anii 2024 și 2025 a unui număr de 426 exemplare de urs brun anual care reprezintă nivelul de prevenție la nivel național și a unui număr de 55 de exemplare de urs brun anual care reprezintă nivelul de intervenție la nivel național.

Deputatul Csoma Botond a declarat în cadrul ședinței de plen că acest proiect de lege nu reprezintă o soluție magică. Relația om urs este o relație complexă și în același timp, o relație foarte complicată. Din această cauză credem că trebuie să avem o abordare holistică când tratăm această relație dintre om și urs. Pe deoparte, credem că avem nevoie de acest proiect de lege care prevede cote de prevenție și de intervenție pentru un management mai eficient al populației de urși în România. Credem totodată că decizia din 2016 de interzicere totală a vânătorii, a fost o decizie eronată pentru că nici atunci specia de urs brun din România nu a fost în pericol de extincție și sigur credem că viața omului trebuie să aibă prioritate, dar asta nu înseamnă că vrem să creăm o atmosferă împotriva urșilor. Consider că această problemă complexă trebuie tratată și prin educație. Observă că publicul din România, în foarte multe cazuri este neinformat, nu știe cum trebuie să se comporte când apar apare o situație mai primejdioasă în pădure. Adoptăm această lege, dar acest proiect de lege nu reprezintă o soluție magică, nu poate garanta nimeni că asemenea incidente și chiar tragedii nu vor apărea în viitor și pentru acest motiv avem nevoie de educare, să știm cum să ne comportăm în asemenea situație. În ultima vreme am văzut pe Facebook-ul jandarmeriei anumite postări care au fost foarte bune în acest sens, dar cred că trebuie să avem o campanie de educare și informare. Cum există, de exemplu, în Statele Unite sau Canada, unde există de asemenea, o populație mare de mare de urși.

Deputatul Adrian Chesnoiu, în luarea de cuvânt în plen a precizat că există urși în România și există vânătoare în România ca cea mai veche îndeletnicire de mii de ani și nu au existat niciodată niciun fel de probleme până în anul de grație 2016, când știința gestionării relației om vânat a protejării speciilor cinegetice și a faunei cinegetice a fost înlocuită cu necunoașterea. A venit un guvern de tehnocrați care voia să salveze și să lumineze  România a șters și a aruncat la gunoi tot ceea ce cunoșteam despre managementul cinegetic. Din 2016 până în prezent, lucrurile au luat-o razna. Mergeam pe munți, ne întâlneam cu oamenii de la stână cu ciobanii. întrebați dacă au văzut ursul dacă sunt probleme cu ursul, nu existau sau erau foarte rare astfel de atacuri, din 2016! ne mai existând o cotă de recoltă prin vânătoare la specia urs brun, populația s-a înmulțit excesiv pentru că, nu protejarea excesivă a unei specii în defavoarea alteia sau mai ales în situația în care suntem în defavoarea omului va conduce la progres. Ele trebuiesc menținute și este primul act normativ după 2016 până astăzi, care așează pe baze științifice relația om urs brun este stabilit nivelul de prevenție și nivelul de intervenție. Intervenția presupune să fie recoltate acele exemplare de urs brun care vin în UAT uri și încalcă proprietatea sau pun în pericol viața oamenilor. Prevenția înseamnă menținerea echilibrului existent în natură prin recoltarea anumitor exemplare mai slabe, care se face pe baza științei cinegetice. Între 2007 de la momentul aderării României în Uniunea Europeană, de când se monitorizează suprafața de pășuni și pajiști pe care am ne-am asumat-o ca țară prin acordul de accedere în Uniunea Europeană, România a fost înscrisă cu o suprafață de 4,5 milioane ha pășuni și pajiști. Când am făcut această evaluare la Ministerul Agriculturii, peste 550.000 de hectare au fost împădurite, spun spontan, în principal cu jnepeniș și cu specii fără valoare economică, specii de arboret fără valoare economică, care sunt habitatul natural, așa cum arată știința gestionării populației de urs brun în România.  Singurii care iubesc fauna cinegetică în România sunt membrii asociațiilor de vânătoare și gestionarii fondurilor de vânătoare, pentru că între 2010 și 2020 vă dau numai acest exemplu, pe 1600 de fonduri de vânătoare, din cele 2500 cât are România vânătorii pentru pază și hrana vânatului au cheltuit peste 350 de milioane de euro. Să-mi arătați și mie un singur reprezentant al așa ziselor asociații de protecție care în timpul iernii a mers și a cărat fân la altitudine de 1600 – 1800 de metri pentru vânat care a dus sare în sărării pe perioada în care vânatul nu se poate aproviziona în mod natural, care asigură paza acestor exemplare ale faunei cinegetice românesc. 

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, este de părere că noua lege care permite împuşcarea preventivă a 426 de exemplare de urs în 2024 şi 2025 şi a 55 de exemplare pe an la nivel de intervenţie nu va rezolva problemele privind populaţia de urs. ”Nu putem garanta nimănui care merge prin pădure că nu se va întâlni cu un animal sălbatic, fie că discutăm despre un urs sau discutăm despre un alt animal”, susţine Mircea Fechet, transmite News.ro.

Senatorul Tanczos Barna a declarat că populaţia de urs brun din România nu este în pericol iar toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun, inclusv cele ale ONG-urilor. Potrivit acestuia este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate ţările europene.

Contactat de forestmania.ro președintele ASFOR, Ciprian Muscă, a spus: ”Este bine că legea a fost adoptată. Este un semn de normalitate. Însă nu înseamnă că s-a rezolvat problema și că de mâine suntem toți ca frații. Adoptarea legii era un punct, însă până la normalizarea situației mai este mult de lucru. Noi am trimis șase propuneri, celelalte cinci țin de protejarea populației și de gestionarea durabilă a populației de urs. Este momentul ca autoritățile să se trezească să înființeze un comitet interministerial și să înceapă să lucreze pentru a proteja populația.” 

”Avem ”Scutul pădurii” fie este extins fie se creează un nou mecanism interinstituțional care să gestioneze situația ursului în România și să asigure mecanisme reale de protecție a populației”, a spus Ciprian Muscă pentru forestmania.ro.

Propunerile forestierilor, înaintate încă de vineri, 12 iunie:

1. Adoptarea proiectului legislativ – PLX 719/2023 – prin care să se permită recoltarea (vânarea) ursului pentru a se reveni la normalitate, dar și pentru a restabili relația firească om-urs – trebuie să ne temem unii de  alții, așa a funcționat până acum, este clar că așa funcționează; domesticirea, semi-sălbăticia nu există, comportamentul ursului este unul de animal sălbatic.
2. Campanie de informare a turiștilor care doresc realizarea unor drumeții în zone unde există habitate ale urșilor, pe următoarele direcții: fără mâncare la purtător (sau bine depozitată), substanțe repelente, mijloace care pot face zgomot (fluier).
3. Amenzi pentru persoanele care hrănesc sau depozitează resturi alimentare în afara zonelor special destinate. Nu ne plac amenzile, însă trebuie găsită o soluție de a-i responsabiliza.
4. Amenzi pentru persoanele care intenționat interacționează cu urșii pentru a face poze, filmări, postări pe diferite rețele de socializare. Fără supărare, dar distracția, dacă ai scăpat viu, costă.
5. Cadrul legal pentru ca Jandarmeria, Salvamontul, Poliția, Gărzile Forestiere să poată aplica amenzi celor care nu pot să respecte aceste reguli minime, care sunt menite să le salveze viața și să-i facă pe urși să înțeleagă că omul nu este sursa lor de hrană, ci un pericol.
6. Instalarea de camere de supraveghere pe traseele turistice sau în apropierea lor, la care să aibă acces Jandarmeria, Salvamont, Poliția, Garda Forestieră, pentru a semnala prezența carnivorelor mari și emite alerte Ro-alert, dar și trimiterea unor echipe specializate pentru a îndepărta animalele sălbatice din acele zone.

„Trebuie să avem puterea să luptăm pentru o informare corectă, care să genereze măsuri corecte şi coerente pentru a evita specularea slăbiciunilor noastre şi inducerea unor măsuri contrare normalităţii. Nu trebuie să uităm de unde am plecat, de realitatea poate crudă, că omul şi-a câştigat locul vânând ‘fiarele pădurii’ şi, lăsând la o parte toată emoţia ‘pluşului’, să acţionăm corect pentru a proteja şi a nu pune în pericol vieţile semenilor noştri”, a declarat preşedintele ASFOR pentru Agerpres.

Aprobarea proiectului de lege 

Astăzi, 15 iulie, plenul Camerei deputaților reunit într-o sesiune excepțională în care modificarea Legii vânătorilor a fost aprobată. Proiectul a fost aprobat cu 214 pentru, șapte voturi împotrivă și 23 de abțineri. Un deputat nu a votat. Pentru anii 2024-2025 a fost aprobată recoltarea a 426 de exemplare de urs brun, nivel de prevenție la nivel național și 55 de exemplare de urs bun, nivelul de intervenție la nivel național.

Repartiția exemplarelor de urs brun care fac parte din cota de prevenție pentru anul 2024 se va realiza pe județe și fonduri cinegetice. Această repartizare se va face pe baza numărului de atacuri asupra populației și a pagubelor materiale produse de urși, conform datelor centralizate de autoritățile responsabile de vânătoare. În anii următori, cotele vor fi aprobate prin ordinul autorității publice centrale responsabile de vânătoare. Urșii incluși în cota de prevenție pot fi recoltați până la 31 decembrie 2024 de către vânători sub supravegherea personalului tehnic specializat, folosind metode de vânătoare legale, conform Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic, scrie Digi24.ro

Propunerea legislativă înaintată în 2023

Fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, susține că actuala coaliție a stopat implementarea planului de gestionare a populației de urs brun, care stă la sertar încă din 2023. Tánczos Barna a fost inițiatorul acestui proiect de lege (L579/2023) care propune gestionarea populației de urs brun prin aprobarea a 426 de urși pentru prevenție și 55 pentru intervenție în anii 2023 și 2024. Propunerea legislativă definește și criteriile pentru recoltarea urșilor. Astfel, propunerea respectivă  vizează prevenirea tragediilor asemănătoare cu cea petrecută în Bucegi și a pagubelor provocate de ursul brun. 

Tragedia care a mișcat legea din loc

Săptămâna trecută o tânără a fost atacată cu brutalitate de un urs, în timp ce parcurgea traseul Jepii Mici, din Munții Bucegi, fiind însoțită de un prieten. Înainte ca victima de 19 ani să fie sfâșiată de animal, însoțitorul ei  a sunat la 112 pentru a trage un semnal de alarmă că sunt urmăriți de un urs. Dispecerul de serviciu le-a dat câteva indicații, însă fără efect, animalul sălbatic continua să le dea târcoale. Aproape imediat a apelat și tânăra serviciul de urgențe, fiind într-o stare profundă de alertă. Conversația s-a încheiat brusc, fata fiind capturată de urs și aruncată într-o prăpastie de 120 de metri. Toată scena s-a derulat în timp ce tânărul vorbea încă la telefon cu salvamontiștii. Ajunși la locul tragediei, salvatorii au găsit trupul neînsuflețit al fetei, lângă care stătea bestia ce i-a adus sfârșitul. Animalul nu s-a mulțumit cu o singură victimă, încercând să-i atace și pe salvatorii montani.

Situația urșilor din România

Populația de urs brun beneficiază de o conservare favorabilă în țara noastră, specia fiind departe de pericol, cu o densitate care o depășește considerabil pe cea optimă. Populația de urs din România este una dintre cele mai mari populații din Europa, reprezentând aproximativ 40% din populația Europeană. Densitatea atât de mare a urșilor în România este un lucru problematic, urșii părăsind tot mai frecvent habitatul lor natural, alegând să se refugieze în apropierea localităților, unde riscul de a interacționa cu omul sunt evidente.

Urșii reprezintă un real pericol pentru om. Iar numeroasele interacțiuni agresive dintre animal și om confirmă acest lucru. Sunt niște animale sălbatice, foarte puternice și imprevizibile, iar contactul cu aceștia s-a terminat tragic de foarte multe ori. Zilele acestea, mai mult ca niciodată, s-a putut observa riscul enorm la care ne expunem, iar problema dezbătută de atâta timp a ajuns să fie cu adevărat semnalată abia acum.