Parlamentul Republicii Moldova se reunește astăzi pentru a da un vot de încredere noului guvern condus de Natalia Gavrilița, premierul desemnat de președintele Maia Sandu.
În noul executiv de la Chișinău sunt câteva ministere noi. Ministerul Sănătății a fost separat de cel al Muncii și protecției Sociale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a fost separat de cel al Mediului, Ministerul Culturii a fost separat de cel al Educației și Cercetării și Ministerul Economiei a fost separat de cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Pentru Mediu a fost propusă Iuliana Cantaragiu.
Expertă în domeniul economiei circulare
Iuliana Cantaragiu este vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în guvernul Maia Sandu. Este expertă în domeniu protecției mediului și economiei circulare, cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul asociativ. A deținut funcția de Director adjunct la Asociația Obștească „Centrul Național de Mediu”, iar în 2020 a activat în calitate de specialist de mediu la Agenția de Servicii Publice, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială „Înregistrarea Funciară, Evaluarea și Impozitarea Locală”. A lucrat cu proiecte de protecție a mediului, implementate cu sprijinul Băncii Mondiale, Comisiei Europene, Agenției de Dezvoltare a Germaniei și PNUD, a făcut parte din Consiliul Național al ONG-urilor, Platforma Societății Civile RM-UE. Iuliana Cantaragiu a absolvit Academia de Studii Economice din București, facultatea Relații Economice Internaționale și face un masterat în Managementul Riscurilor și Economiei Circulare la Universitatea de Științe Aplicate din Tampere, Finlanda.
Viziunea Iulianei Cantaragiu
„Calitatea vieții fiecărui om și bunăstarea țării, în ansamblu, depinde de grija pentru mediul înconjurător și gestionarea durabilă a resurselor naturale. Oamenii trebuie să aibă încredere că apa, aerul, solurile sunt de calitate bună și nu le afectează sănătatea, iar dezastrele naturale, pe care le resimțim tot mai frecvent ca urmare a efectelor schimbărilor climaterice, nu le vor curma vieți sau nu-i va lăsa singuri în fața problemelor create de acestea”, scrie în programul de guvernare.
„Activitatea economică trebuie să se desfășoare cu maximă responsabilitate față de mediu și față de societate, având în vedere durabilitatea vieții prin satisfacerea necesităților nu doar a generației actuale, dar și a generațiilor viitoare”.
Acțiuni prioritare
– Depolitizarea și responsabilizarea instituțiilor de mediu, astfel încât ele să producă schimbări reale în beneficiul cetățenilor. Ministerul Mediului va fi responsabil de politicile de mediu și gestionarea resurselor naturale și va reorganiza activitatea instituțiilor din subordine, inclusiv Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția de Mediu, Agenția „Moldsilva” și întreprinderile silvice, Agenția „Apele Moldovei”, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale și Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice;
– Consolidarea eforturilor în armonizarea cadrului normativ cu prevederile acquis communautaire în special în domeniul guvernanței de mediu, gestiunii apelor, aerului, habitatelor, răspunderea pentru cauzarea prejudiciului mediului, recuperarea prejudiciului etc.
– Reforma Fondului Ecologic Național, inclusiv mecanismele de încasare a plăților, de evaluare, de finanțare și monitorizare a proiectelor finanțate din Fondul Ecologic Național și alte fonduri dedicate protecției mediului;
– Stabilirea condițiilor pentru îmbunătățirea performanței de mediu pe tot ciclul de viață a produsului, care va contribui la transformarea țării într-o economie circulară, ceea ce înseamnă eficientizarea utilizării resurselor naturale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
– Cultivarea unui consens social, în cadrul unui larg proces consultativ, asupra plăților de mediu, pentru a încuraja împădurirea, protecția solului, epurarea apelor uzate, reciclarea deșeurilor și îmbunătățirea calității aerului și pentru a descuraja activitățile dăunătoare pentru mediu;
– Dezvoltarea și aplicare mecanismelor financiare eficiente pentru implementarea principiului de responsabilitate a producătorului, în vederea sporirii gradului de deșeuri reciclate și diminuarea volumului de deșeuri depozitate;
– Realizarea investițiilor în infrastructură de colectare, sortare și valorificare a deșeurilor, inclusiv prin accelerarea absorbției fondurilor europene disponibile și atragerea fondurilor adiționale necesare pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova;
– Realizarea investițiilor în infrastructură de gestionare a apelor uzate prin construcția stațiilor de epurare și extinderea rețelelor de canalizare în orașele de peste 10 mii de locuitori, atrăgând fonduri externe;
– Crearea grupurilor permanente de experți și atragerea experților europeni în procesul de negociere a Acordului moldo-ucrainean privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean;
– Consolidarea relațiilor cu statele vecine în asigurarea unui schimb permanent în domeniul informației de mediu și asigurarea securității ecologice în zonele transfrontaliere;
– Crearea condițiilor pentru conservarea diversității biologice, habitatelor și ecosistemelor, prin consolidarea gestionării ariilor protejate, fiind importante pentru menținerea proceselor de regenerare a resurselor naturale;
– Creșterea suprafeței terenurilor împădurite gradual, având o țintă de cel puțin 100.000 ha pentru următorii 10 ani, prin plantarea pe terenuri publice și restabilirea perdelelor forestiere a fâșiilor riverane de protecție și a terenurilor agricole;
– Reducerea barierele administrative și crearea mecanisme de subvenționare pentru înființarea de plantații forestiere pe terenuri private;
– Consolidarea regulile de extragere a zăcămintelor naturale, găsind un echilibru între nevoile societății în resurse naturale și o abordare ecologică a operațiunilor de valorificare a zăcămintelor naturale.
Sursa: stiri.md
