Decesul neașteptat al directorului Direcției Silvice Sibiu a provocat multă tristețe în rândul colegilor și colaboratorilor săi. „Suntem onorați că l-am cunoscut și i-am fost colegi, colaboratori și prieteni”, este mesajul echipei sale de la Sibiu, iar cei de la Universitatea „Lucian Blaga” deplâng trecerea lui la cele veșnice și spun că era un membru marcant al comunității academice sibiene.

Pe rețelele de socializare mesajele au fost cu miile, semn că Robert Blaj era un om apreciat. Oameni din toată țara au reacționat la vestea trecerii sale în neființă și au transmis un gând bun familiei, în aceste momente grele. Din toate mesajele reiese portretul unui om activ, preocupat de pădure, de biodiversitate, de lumea forestieră. Și de faptul că tot ce ține de pădure e bine să fie făcut de specialiști. Robert Blaj milita pentru acces cât mai limitat în pachete a celor nepregătiți. „Pădurea nu e mall!”, obișnuia el să spună…

Președintele Asociației Forestierilor din România, Ciprian Muscă, se numără printre cei care l-au cunoscut îndeaproape pe Robert Blaj. „A fost un om exceptional. Un om cu caracter, un om activ, dedicat silviculturii, dar și comunității sale. Am colaborat foarte bine cu domnia sa. Era un profesionist. Am avut o relație foarte bună, era genul de om onest, deschis, energic. O mare pierdere pentru noi toți! Transmit sincere condoleanțe familiei!”, a declarat președintele ASFOR pentru forestmania.ro.

Cei de la Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului – unde Robert Blaj preda Ecologie, Silvicultură și Managementul ecosistemelor forestiere – au transmis de asemenea un mesaj în care subliniază că a fost un dascăl foarte apreciat de studenți și masteranzi, un coleg de excepție și un profesionist desăvârșit.

Robert Blaj s-a născut în anul 1959. După absolvirea Liceului Silvic din Timișoara și a Facultății de Silvicultură din Brașov, și-a început activitatea profesională în anul 1984. Din 1990, activează la Sibiu, unde a condus Direcția Silvică în trei rânduri – 1999-2001, 2005-2009 și din 2016 până în prezent. Era doctor în Silvicultură al Universității Transilvania din Brașov din 2008 și cercetător postdoctoral în domeniul biodiversității, la Institutul Național de Cercetări Economice Costin C. Kirițescu al Academiei Române, în perioada 2011-2013. Avea 20 de ani de activitate didactică în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a fost implicat în 8 proiecte științifice și avea peste 30 de lucrări de specialitate publicate.

„Pasionat de lectură, călătorii și fotografie, Robert Blaj a dublat preocupările sale profesionale cu eforturi altruiste pentru bunul mers al societății, fiind, astfel, membru al Forumului Democrat al Germanilor din România încă din anul 1991, precum și al Lions Club Brukenthal Sibiu și al Consiliului Cinegetic Internațional.

Tristețea despărțirii este alinată de convingerea că nu vor fi uitate meritele umane și profesionale ale celui ce a fost Robert Blaj, iar Sibiul îi va păstra o frumoasă amintire”, spun colegii de la Direcția Silvică Sibiu.

Și de la Brașov sunt amintiri frumoase despre el. Foștii colegi de studenție și-l amintesc și acum. „Era pasionat de jazz. Și a condus o vreme cel mai important și activ club de protecție a mediului și turism din Brașov, dacă nu chiar din țară.

Un leu pursânge, bătăios, care știa să creeze și să păstreze o echipă care să-l urmeze oriunde. Talentul de ghid montan i-a influențat toată viața, pentru că erau un ghid înnăscut, cu o plăcere fantastică de a călători. Și nu doar pe munte. Avea un simț al umorului cum o dată la un veac mai întâlnești”, a declarat pentru forestmania.ro un fost coleg de la Facultatea de Silvicultură Brașov.

Robert Blaj despre temele sensibile

În 2017, Robert Blaj acorda un interviu unui ziar local în care vorbea despre câteva teme de interes. Pentru cei care nu l-au cunoscut, se poate vedea din aceste fragmente de interviu ce fel de om era, cât de viu, de plin de energie…

Întrebat despre campaniile de împăduriri, el spune:

„Ideea în sine eu o îmbrățișez. Știți ce se întâmplă? Că am participat la foarte multe acțiuni de genul acestă… Până nu îi pui omului sapa în mână și nu-l duci o jumătate de zi să lucreze pe un deal nu va înțelege. După trei ore e mort de obosit. De-abia atunci înțelege ce înseamnă să împădurești. De ce? Păi să vadă și ei ce înseamnă un puiet, cum se scoate, cât efort e necesar”…

Blaj era necăjit și în privința percepției publice asupra lucrărilor efectuate de forestieri. Și explica:

„Anumite specii, cum sunt rășinoasele, se taie „la ras” pădurea respectivă pentru că nu poți altfel, din motive tehnice. Legea zice că putem tăia maxim până la trei hectare. Ca atare tăiem până la trei hectare „la ras”. Când trece cetățeanul obișnuit care este de altă formație decât silvicultor, zice: domnule, ăștia au tăiat tot versantul! Și imediat te bagă la categoria „infractor” sau „hoț”. Suprafețele respective rămân unul, cel mult doi ani, neîmpădurite tot din motive tehnice, după care ele se împăduresc. Ca atare, dacă în această perioadă trece cineva, zice: poftim, au tăiat-o anul trecut și ticăloșii au lăsat-o așa! Dar nu este adevărat, eu garantez că la Direcția Silvică Sibiu și la cele opt ocoale nu se întâmplă să rămână suprafețe neîmpădurite. Noi împădurim în fiecare an absolut tot ce trebuie împădurit pe anul respectiv, nu discut!

Eu tare m-aș bucura dacă oamenii ar fi venit la mine de fiecare dată când au o problemă sau o nelămurire de genul acesta. Să vină cu o problemă punctuală și s-o semnaleze clar: domnul Blaj, acolo s-a întâmplat asta! Eu, la sfârșit, îi dau și un pahar de vin și-i mulțumesc pentru că m-a atenționat. Nu pun preț pe anonimate, nici nu mă uit la ele! Chestii de genul „un grup de binefăcători” vă sesizăm că… ce e asta? Cine sunteți voi? Semnați-vă, asumați-vă răspunderea și vorbim pentru că ne ajutați foarte mult! Pe cuvânt că le mulțumesc apoi!”

Colegii de la Romsilva au anunțat că slujba de înmormântare a lui Robert Blaj și înhumarea vor avea loc mâine, 26 octombrie, la ora 13.00, la cimitirul evanghelic din Apoldu de Sus.

Și, pentru că am pomenit de Apold… Robert Blaj avea o vorbă, învățată de la mama lui, săsoaică din Apold: „Când cânți într-un cor, nu cânta la unison cu ceilalți, ci încearcă să pui și partea ta de frumusețe, ceva acolo, cântă mai sus sau mai jos, să fie ceva armonie!”.

Dumnezeu să-l odihnească!