S-a lansat schița Strategiei pentru Păduri 2030. Ce aduce nou? Detalii și opinii

0
1037

Evenimentul de lansare a schiței de Strategie Națională a Pădurilor 2030 a avut loc ieri, la Brașov, în aula Universității Transilvania. Gazda evenimentului a fost prof. Bogdan Popa, de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov. El a declarat că Strategia a intrat în ultima etapă, cea de consultare și analiză și i-a invitat pe cei interesați de păduri să facă propuneri și să transmită sugestii. După procedura de consultare, Strategia va fi asumată politic și va fi adoptată prin hotărâre de Guvern. Vor urma modificări legislative ce presupun inclusiv schimbarea modului de amenajare a pădurilor. La document au lucrat zeci de specialiști și experți din toată țara.

„De fiecare dată când lansăm strategii, se poate considera un moment istoric. Modul în care gestionăm pădurea este de interes major pentru toată țara. Suntem azi aici în mijlocul celor care au dat, timp de decenii, specialiști pentru păduri, Facultatea de Silvicultură din Brașov. (…) Când suntem cu toții la masă, trebuie să găsim compromisul.

Această strategie trebuie să fie susținută de toate taberele.

Strategia are suport științific. Și există o colaborare foarte bună între cele două universități – Brașov și Suceava, dar a existat și suport internațional.

E o strategie care schimbă percepții, obiceiuri, moduri de abordare. Îmi place foarte mult propunerea cu privire la proprietari. Acesta trebuie responsabilizat, indiferent dacă e stat, UAT sau persoană fizică. El trebuie să aibă responsabilitate personală în gestionarea acestei resurse”, a subliniar ministrul Tánczos Barna.

Vasile Abrudan: E un compromis asupra temelor sensibile

Rectorul Universității Transilvania, prof. Vasile Abrudan, a spus că pădurea nu s-a schimbat, indiferent de vremuri, mode și strategii.

La solicitarea forestmania.ro, el a făcut câteva precizări referitoare la draft-ul prezentat ieri.

„Practic, ce s-a făcut în ultimele luni de către specialiștii în domeniu, a fost discutarea și ajungerea la un compromis asupra unor teme sensibile. Care după aceea au fost incluse în documentul final. Aceste aspecte ce țin de cele trei funcții ale pădurii – socială, de mediu și economică – au fost luate în considerare. Bineînțeles că există și anumite lucruri în care consensul nu a putut fi atins, dar majoritatea specialiștilor și-au pus amprenta asupra formei finale, conform cerințelor pe care societatea le are în prezent și zicem noi, în viitor. Strategia urmează structura și liniile directoare ale Strategiei Europene pentru păduri, care reprezintă un ghid pentru toate țările europene”, spune Vasile Abrudan.

Ionuț Sorin Banciu: Sectorul are nevoie de o comunicare mai bună, bazată pe știință, nu pe impresii și percepții

Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuț Sorin Banciu, a prezentat procesul prin care a fost elaborată Strategia.

„Această strategie a fost construită de sector și nu numai de sector, ci și de cei interesați de păduri. Oricine  a dorit să spună ceva pe tema acestei strategii, a avut ocazia să o facă și o are în continuare.

Consultarea publică s-a desfășurat în perioada iulie 2020 – februarie 2021.

Procesul a fost continuu, de doi ani. Suntem la începutul unui alt proces de consultare, de evaluare strategică și apoi de adoptare a unei hotărâri de Guvern.

226 de participanți și-au dus aportul la Strategie. La final au fost definitivate câteva direcții strategice.

Sectorul are nevoie de o comunicare mai bună, bazată pe știință, nu pe impresii și percepții.

A fost un calendar strâns.

Comisia Europeană urmărește cu atenție acest document. Ce e interesant de spus este că acest document strategic s-a născut de jos în sus, complet diferit față de felul în care eram obișnuiți până acum. Pentru prima dată o Strategie de o asemenea importanță a fost construită de sector și de toți cei intersați de păduri și nu după “dictarea” autorității. Toți cei care au avut ceva de spus au fost ascultați, iar propunerile relevante au fost integrate în draftul Strategiei. Strategia elaborată de specialiști a reușit să gândească aplicat toate funcțiile pădurii. Astfel, prin documentul strategic ne asumăm: creșterea suprafețelor de pădure din țară, extinderea suprafețelor de pădure strict protejate, înființarea Registrului Forestier Național, urmărirea și controlul riguros al masei lemnoase dar și mai multă libertate a proprietarilor de păduri ghidată de instrumente de responsabilizare și stimularea financiară a acestora.”, a spus Ionuț Sorin Banciu.

Prof. univ.dr. Laura Bouriaud: Există mecanisme preventive ale derapajelor

Am întrebat-o pe prof. univ. dr. Laura Bouriaud, care a făcut parte din grupul de lucru care a realizat schița de strategie, dacă documentul respectă echilibrul dintre cele trei roluri ale pădurii: de mediu, social și economic.

„Respectă, și acolo unde nu avem suficiente repere, referințe, pentru a asigura un echilibru perfect, avem măcar niște mecanisme de păstrare a acestui echilibru, niște mecanisme preventive ale derapajelor. Inclusiv împotriva consumului de biomasă pentru energie. De exemplu, mai întâi și întâi identificăm comunități dependente de pădure și apoi dezvoltăm politici de furnizare a biomasei”.

Izabella Paniti, ASFOR: Un document echilibrat

„Este un document echilibrat, ține cont de toți factorii implicați, atât din mediul academic, cât și din mediul economic și social, ține cont de propunerile industriei, ale ONG-urilor de mediu. Cred că e un document bun și sper să fie implementat cât mai repede”, ne-a declarat și reprezentantul Asociației Forestierilor din România – ASFOR, Izabella Paniti.

Liviu Nichiforel, USV: Asigurăm, prin ghiduri de bune practici, apropierea silvicultorului din nou de pădure

Prof. Liviu Nichiforel, de la Facultatea de Silvicultură Suceava, ne-a oferit de asemenea un punct de vedere.

„Există o țintă în Strategie, pe biodiversitate, din Strategia europeană, de 10 la sută păduri cu protecție strictă. Și atunci asumarea acestui procent a fost transpusă. Noi va trebui să ajungem de la un 4 la sută la 10 la sută dar și în contextul în care există și asumarea guvernamentală pe creștere a zonei protejate în parcurile naționale. Și nu numai, pot fi suprafețe care nu sunt în parcurile naționale, zone care intră în acest T1 în care nu se intervine. Trebuie să ne înțelegem la ceea ce scrie destul de clar în strategie, că acest Catalog al ecosistemelor reprezentative, cum este el denumit și care ar însemna atingerea acestui țel de 10% până în 2030, trebuie creat cumva de jos în sus.  Nu văd neapărat un conflict, din momentul în care suprafața de pădure a României asigură furnizarea, în continuare, a aceluiași nivel de lemn pe care îl furnizează și în momentul de lemn în piață. Această furnizare trebuie asigurată prin lucrări tehnice mai bine aplicate. Asta înseamnă o accesibilizare mai bună – drumuri forestiere – și indicatori mai clari, că lucrările de îngrijire și conducere ale arboretelor chiar se execută și nu se fac doar pe hârtie sau acolo unde accesul e inaccesibil ele nu se fac deloc… ”, explică Nichiforel.

L-am întrebat dacă Strategia aduce vreo veste bună pentru sectorul forestier din România.

„Vestea bună pentru sectorul forestier este că strategia își dorește o reformă a cadrului legislativ, care să meargă către zona asta de simplificare și de a asigura, prin ghiduri de bune practici, apropierea silvicultorului din nou de pădure. Adică eu trebuie să îi stabilesc și lui niște țeluri: trebuie să-mi arăți că ai un anumit număr de arbori de viitor identificați. Cum ajungi acolo ține de modul în care tu ai învățat silvicultura și o aplici. În momentul de față eu fac invers… Îl pun să facă niște proceduri de marcare, de inventariere… dar dacă eu vin la 40 de ani să văd câți arbori de viitor sunt acolo, s-ar putea să nu găsesc niciunul. Pentru că noi urmărim procedura, nu țelul, cel de a avea un anumit număr de arbori de viitor. O simplificare ar fi aici ar fi: identifică arborii de viitor și fă lucrarea astfel încât acei arbori de viitor să fie promovați și duși în continuare.

Va fi o schimbare în privința amenajării, cu două elemente: 1. Aceste tabele de producție actualizate, de care se vorbește de ceva timp, și care ne dau volumul posibil de a fi exploatat. O actualizare a acestor tabele de producție s-ar putea să ducă la faptul că se poate pune în piață mai mult lemn, exploatând același număr de arbori. Pentru că volumul fiecărui arbore s-ar putea să fie mai mare în realitate decât este identificat prin amenajamentele silvice actuale. Noi în momentul de față avem amenajamente silvice bazate pe niște tabele de producție dar care sunt create pe o bază de prin anii 1970 – 80 și ar trebui să facem acest efort de a actualiza aceste tabele de producție. Asta este una din implicațiile asupra amenajamentului. Cealaltă parte este că ele vor trebui definite în raport de mărimea proprietății. Și pentru anumite proprietăți de anumite dimensiuni nu este cazul să avem un amenajament foarte stufos, ci să revenim la ideea unor obligații stabilite prin Registrul forestier prin care să trec starea arboretului, cât poate omul să recolteze și cum își îndeplinește obligațiile respective”, punctează Liviu Nichiforel.

Prof. Drăgoi, USV: Nicio formațiune politică nu și-a asumat în integralitate o politică forestieră integratoare

Iată și punctul de vedere asupra schiței de Strategie pe care l-am solicitat profesorului Marian Drăgoi, de la Facultatea de Silvicultură din Suceava. Și domnia sa a făcut parte din grupul de experți care au lucrat la schița de strategie.

„Da, în forma actuală, strategia reușește să se echilibreze pe trei dimensiuni ale sustenabilității: protecția mediului, rentabilitatea economică și menținerea unui climat social care să nu faciliteze sau să amplifice inevitabilele crize de comunicare dintre factorii interesați sau afectați de modul de gestionare a pădurilor.

Abordarea strategică a fost de jos în sus, nu de sus în jos – cum ar fi fost normal – pentru că am plecat mai întâi de la principii și valori și abia după aceea am primit de la factorii interesați propuneri de obiective specifice și direcții strategice. Nu am plecat de sus în jos pentru că, din experiența lucrului cu autoritatea publică (Ministerul) și cu toți secretarii de stat ce s-au perindat la conducerea ministerului, am constatat că nicio formațiune politică nu și-a asumat în integralitate o politică forestieră integratoare. Sau, dacă au avut ocazia să o facă – cazul PSD – au făcut-o modificând în mod repetat codul silvic, ceea ce a dus pur și simplu la o anchilozare a întregului mecanism de gestionare și monitorizare a pădurilor. Vezi blocajele produse de regulamentele de valorificare a lemnului, de impunerea unor cote de piață a marilor procesatori, sau de SUMAL (care a făcut și face mai mult rău decât bine).

Dimensiunea socială este dezvoltată prin formularea unor obiective referitoare la lanțurile de valorificare locală a lemnului – ceea ce nu a spus explicit niciuna din strategiile anterioare – iar conservarea biodiversității – cuiul lui Pepelea în materie de păduri – s-a „așezat” într-o ordine firească, în sensul că nu putem separa gestionarea biodiversității de gestionarea propriu-zisă a pădurilor. În ceea ce privește reprezentativitatea grupurilor de lucru și a experților, trebuie să spun că nici nu ne-am propus atingerea unei reprezentativități explicite a diverșilor factori interesați, pentru că oricine, dar absolut oricine, a vrut să lucreze cu noi și-a găsit locul potrivit. Au lucrat cu noi oameni din administrația pădurilor de stat, a celor private, din INCSD, din mediul universitar, din ONG. Am utilizat metode consacrate de analiză a opțiunilor și alternativelor decizionale și, foarte  important, am căutat să ne abținem de la a formula acțiuni concrete de implementare, pentru a lăsa o ”fereastră deschisă” autorității publice în fazele următoare, de implementare.

Marea schimbare pe care o provoacă această strategie este obligativitatea unor indicatori de performanță, fără de care nu am putea evalua succesul sau insuccesul implementării strategiei. De asemenea, transparența a fost și este în continuare prioritatea principală”, a conchis prof. Drăgoi.

Schița de Strategie poate fi consultată AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.