O delegație a CNDB – Comitetul Național pentru Dezvoltarea Lemnului din Franța – a vizitat unul dintre șantierele viitorului sat olimpic ce se pregătește pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice din 2024, la Saint-Denis din regiunea Paris, relatează leboisinternational.com.
Satul Olimpic a fost conceput „ca un precursor al orașului de mâine”, cu construcții reutilizabile și consum de energie redus. O oportunitate de a impulsiona inovațiile, în care sectorul construcțiilor din lemn joacă un rol esențial. Caietul de sarcini pentru Satul Olimpic prevede că „toate clădirile sub opt etaje vor fi construite din lemn, iar clădirile mai înalte vor fi realizate din materiale mixte care prevăd și lemn”.
Din cei 280.000 m2 ai Satului Olimpic, 200.000 m2 vor avea fațade din lemn, iar 80.000 m2 vor fi structuri din lemn.
O clădire proiectată pentru a fi transformată
Proiectul vizitat înseamnă 11.000 m2, (suprafață totală de 17.000 m2 cu parcări și terase) cu diferite spații pentru sportivi, realizat de Vinci Construction. Clădirea urmează să fie transformată ulterior în birouri sau locuințe și a fost proiectată în acest scop încă de la început, combinând constrângerile de construcție ale birourilor cu cele ale locuințelor (înălțimile minime ale tavanului sunt diferite).
Pentru a facilita conversia, grinzile au fost îndepărtate și podelele au fost întărite. Aceasta este o premieră pentru constructorii de la Vinci, care testează metode ce vor deveni larg răspândite, cerințele de mediu ale RT 2020 (1), aplicabile din ianuarie 2022, prevăzând încă de la proiectare deconstrucția/conversia acestuia, precum și modalități de limitare a impactului carbonului clădirii de la construcția acesteia până la „sfârșit”.
Lemnul merge bine cu alte materiale
Ponderea totală a lemnului din clădire este de 2/3 din punct de vedere al suprafețelor și ½ din punct de vedere al volumelor. Exoscheletul este realizat din lemn (stâlpi, grinzi și pardoseli, CLT), precum și fațadele. Acestea din urmă sunt în schimb acoperite cu o placare din oțel, o alegere arhitecturală.
Betonul a fost ales pentru structura miezului clădirii, din motive de rigiditate (constrângeri de contra-vântuire) și pentru bază, iar pentru terase a fost ales pentru probleme de hidroizolație (deși această problemă este în curs de rezolvare pentru soluțiile din lemn).
Primele două etaje sunt, de asemenea, în întregime din beton, și în acest caz fiind o alegere a arhitecților. Tâmplăria este din aluminiu și lemn, iar ansamblurile de grinzi și planșee, din otel. Doctrina Vinci, explică Sébastien Carminati, manager de proiect la Vinci Construction, este „cel mai bun material în cel mai bun loc”, o atitudine împărtășită de mulți clienți și antreprenori.
Pentru Sébastien Carminati, avantajele lemnului sunt numeroase, unul dintre argumente fiind aceea că o astfel de construcție progresează mai repede, chiar dacă trebuie alocat mai mult timp studiilor preliminare. La marginea șantierului au fost amenajate ateliere de pregătire a structurilor din lemn, tot pentru a câștiga timp.
CLT-ul folosit este realizat 100% din pin francez. Fațadele cu cadru din lemn sunt din molid francez sau de import.
Însă Vinci se confruntă cu dificultăți de aprovizionare pentru alte materiale, în special betonul cu conținut scăzut de carbon al bazei (al cărui echilibru C este mai mic de 100 kgC/m3 de beton, față de 250 kgC pentru betonul lambda), un beton care integrează materiale reciclate, inclusiv zgura de la furnal, care este afectată și de scăderea resurselor de nisip. În ceea ce privește oțelul, oprirea producției la uzina Mariupol din Ucraina a dus de asemenea la probleme de aprovizionare.
Acest proiect, precum și toate cele realizate în cadrul Jocurilor Olimpice, permit sectorului construcțiilor din lemn să își dovedească eficiența, să se facă cunoscut tuturor celor din construcții și să progreseze în soluții și tehnici de instalare. „Moștenirea” nu va fi doar aceea a noilor clădiri din lemn, precursoare ale noilor reguli de mediu, ci și cea a serviciului de metodologii eficiente de utilizarea lemnului în construcții.
Sursa: leboisinternational.com
Credit foto: N. Jaupart-Chourrout
