Industria forestieră din Suedia consideră că politica UE și în unele cazuri și politicienii suedezi, din ignoranță sau neștiință, acționează într-un mod care pare a fi contraproductiv, spune Ulf Larsson, președinte și CEO al SCA.

Silvicultură suedeză și industria forestieră au creat de multă vreme prosperitate și au contribuit la bunăstarea Suediei. În același timp, pădurile generează un beneficiu climatic care depășește emisiile Suediei. Pentru a consolida atât beneficiile climatice, cât și prosperitatea cetățenilor, competitivitatea silviculturii trebuie protejată împotriva politicilor proaste.

Suedia a creat una dintre cele prospere societăți din lume prin utilizarea inteligentă a resurselor sale naturale.

Suedia controlează întregul lanț valoric din cadrul industriei forestiere, care generează venituri semnificative din exporturi.

Exporturile nete, adică exporturile minus importurile în sectorul forestier, sunt de aproape patru ori mai mari decât exporturile nete ale întregii industrii prelucrătoare – în ciuda faptului că industria prelucrătoare este o industrie semnificativ mai mare.

Industria forestieră din Suedia este optimizată pentru a crea valoare în țară și pentru a genera venituri din export.

Industria forestieră susține aproximativ 120.000 de locuri de muncă, adesea în zonele rurale. Prin intermediul silviculturii, Suedia a primit venituri din export de peste 3.000 de miliarde coroane suedeze, bani care au finanțat zeci de mii de locuri de muncă pentru asistență socială. În același timp, volumul pădurii s-a dublat în ultimele sute de ani, în ciuda faptului că silvicultură s-a desfășurat la scară mai mare, mai eficient și mai generator de valoare.

Replantarea pentru o creștere continuă este benefică atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere climatic.

Anual, crește mai multă biomasă decât este extrasă, iar produsele din pădure înlocuiesc materialele fosile, ceea ce oferă un beneficiu climatic anual de aproape 100 de milioane de tone de echivalent de dioxid de carbon – de două ori mai mult decât emisiile totale ale Suediei. Industria forestieră contribuie atât la creșterea prosperității, cât și la beneficiile climatice, ceea ce devine deosebit de important în tranziția ecologică, unde cererea de produse regenerabile crește.

Din păcate, vedem că legislația UE și, în unele cazuri, și politicienii suedezi, din ignoranță sau din neștiință, acționează într-un mod care pare a fi contraproductiv.

La momentul acestui articol, există o serie de întrebări cheie:

• LULUCF este fundamental greșit și nu ține cont de marele beneficiu climatic care este creat atunci când produsele regenerabile înlocuiesc produsele cu o amprentă de carbon mare. Aceasta înseamnă că regulamentul reduce funcția pădurilor suedeze la a fi un rezervor pasiv de carbon pentru a compensa emisiile altor sectoare și țări. Este parțial o abatere de la cerința ca oricine provoacă emisiile să le reducă, dar este și contraproductiv din perspectivă climatică. O pădure ajunsă la maturitate absoarbe mai puțin dioxid de carbon decât una în creștere și va muri în timp și va elibera carbonul care a fost sechestrat. Din punct de vedere climatic, este o deteriorare, în plus cu efectul și mai grav – obținem mai puțină materie primă regenerabilă cu care să înlocuim materia primă fosilă.

LULUCF este atât de prost conceput încât pare favorabil producătorilor de petrol și țărilor UE individuale care doresc să evite deciziile dificile cu privire la reducerea emisiilor în sectoarele care sunt importante pentru ei. Suedia pare să fie exploatată, în plus într-un mod care riscă să reducă beneficiile noastre climatice.

• Regulamentul privind defrișările: ca de multe ori în legislația UE, există o intenție bine intenționată și un nume fantezism. Sub acesta, însă, se ascunde un munte administrativ în care imaginea cerinței riscă să devină absurdă în sensul în care fiecare rolă de hârtie igienică  sau fiecare scândură trebuie să poată fi urmărită până la cioata potrivită din pădure. Intenția este, în primul rând, de a preveni tăierea pădurilor pentru a fi convertite în teren agricol. Cu toate acestea, nu este o problemă în Suedia. Aici avem cerințe legale pentru replantare după tăiere. Administrația rezultată din noul regulament este monstruoasă și va submina competitivitatea internațională a silviculturii suedeze – complet inutil. 

• Ordonanța de refacere a naturii. Și aici există o intenție fundamental bună și un nume greu de reproșat, dar toate țările UE arată diferit și au condiții diferite. De la sfârșitul anilor 1990, silvicultură suedeză a suferit schimbări majore în favoarea creșterii suprafeței pădurilor.

Prin urmare, Suedia ar trebui să lucreze pentru o implementare care să nu afecteze alte obiective sociale, de exemplu o bună dezvoltare economică și capacitatea țării de a aduce beneficii climatice globale. 

Suedia trebuie să folosească lemnul pentru a facilita tranziția de la combustibilii fosili la resursele regenerabile, fiind în același timp benefic pentru economia suedeză.

Este necesar ca Suedia să lupte pentru competitivitatea sectorului forestier și să se opună guvernării detaliate supranaționale prost concepute, care nu este creată pentru condițiile suedeze.

Ulf Larsson , președinte și CEO, SCA

SCA este o societate importantă din Suedia, fiind un angajator important, cu legături puternice cu comunitățile din nord, unde se află gabricile și afacerile companiei. Aceștia crează locuri de muncă, dezvoltă infrastructura și transformă o resursă naturală regenerabilă în venituri din export.

Nucleul afacerii SCA este pădurea, cea mai mare exploatație forestieră privată din Europa. În jurul acestei resurse unice, a fost construit un lanț valoric bine dezvoltat, bazat pe materie primă regenerabilă din pădurile proprietatea companiei dar și administrate.

Compania oferă hârtie pentru ambalaje, celuloză, produse din lemn, energie regenerabilă, servicii pentru proprietarii de păduri și soluții eficiente de transport.

SCA a fost fondată în 1929 și are sediul în Sundsvall, Suedia.

Dumitru Roșca

redactie@forestmania.ro