„Natura nu este un loc de vizitat. Este acasă.” – Gary Snyder
Precum am menționat într-un material anterior, natura știe exact pe cine să cheme ca să-i poarte de grijă. Da, domeniul silvic nu e pentru oricine, pădurea nu e pentru oricine. Unii simt această chemare în pragul adolescenței sau chiar maturității. Alți norocoși își descoperă pasiunea de la o vârstă fragedă și încep să culeagă informații și cunoștințe din domeniu încă din copilărie, iar ajunși la maturitate își iubesc și mai mult meseria. Totuși, când iubirea pentru frumos îți este insuflată, când o primești ca pe o frumoasă moștenire de familie, legătura ta cu domeniul silvic este și mai puternică.
Povestea lui Alecsandru Fîrcal
Acesta e și cazul lui Alecsandru Fîrcal, un tânăr participant al concursului de fotografie organizat recent de ASFOR. La ai săi 16 ani, Alecsandru vorbește atât de frumos despre silvicultură, fiind o pasiune prețioasă, pe care a moștenit-o de la tatăl său.
„Încă de la o vârstă fragedă, tatăl meu, care muncește în domeniul silviculturii, mi-a prezentat ușor, ușor principiile prin care poate funcționa o pădure din zona Bucovinei, pe Valea Bistriței, în zona localităților Crucea și Vatra Dornei, dar și alte lucruri legate de faună și diversitatea arborilor!”, a povestit el.
Alecsandru este elev al Colegiului Silvic „Bucovina” și spre deosebire de mulți adolescenți aflați la vârsta lui, știe exact în ce direcție își dorește s-o ia, găsindu-și drumul încă din copilărie.
„…cu toate că eram foarte mic, la acea vârstă, am format o legătură foarte strânsă cu natura și știam clar ce domeniu de activitate voi urma în această viață!”
Crescând într-un mediu care i-a încurajat pasiunile și curiozitatea, tânărul și-a păstrat viu interesul pentru silvicultură. Ne-a asigurat că ideile și dorința de a descoperi acest domeniu îi sunt hrănite din plin în cadrul colegiului pe care l-a ales. Elevul vorbește cu o admirație ieșită din comun despre profesorii săi și despre procesul de pregătire prin care trece.
Ne bucurăm sincer că un adolescent, la 16 ani, face exact ceea ce-i place și îl definește. Ne bucurăm că Alecsandru nu vede școala ca pe ceva nefolositor și plicticos, ci ca pe o oportunitate de a crește.
Tânărul a povestit și despre încercarea sa de a se califica în etapa europeană a concursului ECFS, însă, competiția fiind una foarte strânsă, rezultatul nu a fost cel așteptat.
Totuși, Alecsandru a rămas perseverent și foarte optimist, bucurându-se de reușitele colegilor săi!
„… fetele noastre nu ne-au lăsat la greu și ne-au făcut liceul mândru în toată Europa. Anul viitor școlar este o nouă șansă!”
Încercarea vină n-are, iar eșecul de astăzi este victoria de mâine!
Noi ne bucurăm că există tineri ca și tine, ne bucurăm că există familii în care dragostea pentru natură este cultivată cu grijă și multă dedicare.
Vă încurajăm să ne trimiteți și voi povestea voastră!
Tu cum ai început să iubești lemnul?
Sabrina Vacari
redactie@forestmania.ro
