Bioenergia – aliat esențial al tranziției verzi, în pericol de marginalizare
Obiectivele climatice ale Uniunii Europene devin tot mai ambițioase – și pe bună dreptate. Criza climatică cere acțiuni urgente, coerente și durabile. Însă tranziția ecologică nu se face cu sloganuri, ci cu soluții reale, aplicabile și acceptate social. În acest context, un nou studiu științific trage un semnal de alarmă: fără bioenergie, costurile tranziției energetice ar putea exploda, iar țintele climatice riscă să devină doar un ideal teoretic.
Cercetători de la prestigioasa Universitate Chalmers din Suedia, împreună cu experți ai Institutului Fraunhofer din Germania, arată în analiza lor că excluderea biomasei din mixul energetic european ar duce la o creștere a costurilor de tranziție cu până la 169 de miliarde de euro anual. Pe lângă impactul economic, o asemenea decizie ar reduce semnificativ opțiunile de decarbonare a sectoarelor grele, precum industria și transportul.
Biomasa forestieră – energie regenerabilă cu valoare adăugată
Bioenergia, mai ales sub forma produselor secundare rezultate din industria forestieră (resturi de exploatare, scoarță, rumeguș, deșeuri de procesare), oferă o alternativă reală la combustibilii fosili. Este deja folosită cu succes în producția de căldură urbană, în industria grea și în alimentarea rețelelor energetice din mai multe țări europene. În plus, atunci când este combinată cu tehnologii de captare și stocare a carbonului (CCS/CCU), bioenergia poate genera emisii negative – un element crucial pentru atingerea neutralității climatice.
Cu toate acestea, politicile europene recente tind să slăbească încrederea în bioenergie. Sub presiunea unor temeri legate de biodiversitate și folosirea terenurilor, rolul biomasei este pus sub semnul întrebării, în ciuda dovezilor științifice care atestă beneficiile sale.
Suedia – un model de bune practici în bioeconomie forestieră
Studiul Chalmers evidențiază și un exemplu de succes: Suedia. Această țară nordică a reușit, prin politici clare și o cultură a gestionării durabile a pădurilor, să devină un pionier al bioeconomiei. Volumul pădurilor suedeze s-a dublat în ultimul secol, deși exploatarea forestieră a crescut în aceeași perioadă. În prezent, creșterea anuală a pădurii este mai mare decât tăierile, ceea ce demonstrează că exploatarea activă și responsabilă poate contribui la stocarea de carbon și la menținerea biodiversității.
În plus, industria forestieră suedeză este una dintre cele mai inovatoare din lume, oferind nu doar materii prime regenerabile, ci și soluții tehnologice și industriale cu impact climatic pozitiv.
Un apel la luciditate politică și coerență strategică
Avertismentul cercetătorilor de la Chalmers și Fraunhofer este limpede: dacă bioenergia este eliminată din ecuația tranziției, UE își va sabota propriile obiective climatice. E nevoie de o recunoaștere clară a valorii biomasei ca furnizor de atomi de carbon fără origine fosilă, esențială pentru înlocuirea materialelor și produselor cu amprentă de carbon ridicată.
În loc să pună frână bioenergiei, Uniunea Europeană ar trebui să investească în infrastructură, inovare și condiții favorabile pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Iar Suedia – și, de ce nu, România – ar trebui să devină voci puternice pentru o politică climatică realistă, bazată pe știință și practică.
România are motive solide să susțină bioenergia
Și în România, pădurile și industria forestieră pot juca un rol esențial în tranziția energetică. Produsele secundare ale exploatării forestiere, rumegușul din fabrici, biomasa din curățări sau regenerări pot deveni resurse prețioase de energie regenerabilă. Cu o viziune clară și investiții strategice, România poate transforma aceste resurse în oportunități, nu în poveri.
În loc să copiem modele restrictive, trebuie să ne dezvoltăm propriile politici forestiere și energetice integrate, care să respecte principiile durabilității, dar să valorifice întregul potențial al pădurii – nu doar ca ecosistem, ci și ca furnizor de soluții pentru climă, energie și economie.
