Mai multe atacuri de lupi și urși au fost semnalate de la începutul anului în mai multe zone din țară. La Buzău, în luna ianuarie, cei de la Agenția de Protecție a Mediului au participat la 4 comisii de evaluare și constatare a pagubelor provocate de animalele sălbatice din specii strict protejate, dintre care 3 comisii pentru pagube cauzate de urși (în comunele Chiliile, Cernătești și Beceni) și o comisie pentru pagube provocate de lupi (în comuna Odăile).
În orașul Covasna au fost două alerte ISU care anunțau lupi în oraș. Una dintre haite a urmărit o ciută până în oraș și au mâncat-o pe loc, pe strada Primăverii, spre groaza localnicilor.
Attila Kiss, care gestionează cinci fonduri de vânătoare din județ, a monitorizat suprafețele de pe 3 fonduri și a constatat că pe camerele video au apărut, în decurs de 48 de ore, nu mai puțin de 21 de exemplare. Un număr foarte mare, având în vedere că aceste animale nu obișnuiesc să se „afișeze”.
În Mureș, în comuna Valea Izvoarelor, aflată la doar 20 de kilometri de Târgu Mureş, doi pui de urs vin frecvent și fac prăpăd în gospodării: şase oi au fost omorâte, iar mai multe au fost rănite în ultimele zile.
Înainte de a ajunge în gospodăriile în care au atacat animalele, urşii au trecut prin spatele căminului cultural, în care se aflau 60 de copii, membri ai unui ansamblu de dansuri. Cu toţii au privit pe geam cum animalele sălbatice trec la doar câţiva metri de ei.
„Susțin cu tărie că principala cauză a acestor atacuri este suprapopularea speciilor. Sunt peste efectivele optime. Teritoriile sunt suprapuse și atunci le extind. E ca și cum am sta 15 oameni într-o garsonieră”, explică directorul executiv al AGVPS, Mugurel Drăgănescu, pentru forestmania.ro.
Gardurile electrice nu sunt o soluție pentru urs, mai spune șeful AGVPS.
„Nu poți deveni țara gardurilor electrice… Am participat și noi la proiect, ele sunt bune. Dar sunt bune ca să nu iasă oaia… Pe un urs de 300 de kilograme nu îl oprește o sârmuliță. În general, măsurile care s-au luat – relocarea, gardurile, comisiile de intervenție – sunt insuficiente. Singura metodă viabilă este cea care era aplicată până în 2016. Management cinegetic. Nu ar fi fost atâtea exemplare, nu se cheltuiau milioane de euro pe plata daunelor, aveam exemplare mari și sănătoase. Dar în România nu se vrea acest lucru. Oamenii trebuie să înțeleagă că ursul este o resursă regenerabilă vie. Așa cum e peștele, cum e ceapa sau mielul pentru Paște. Unii spun că urșii sunt drăgălași. Haideți să întrebăm un om mutilat cât de drăgălaș e ursul!”
