Vineri, 22 noiembrie, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a găzduit un workshop intitulat „Grădina Botanică a USV – începuturi, prezent și viitor”, care a fost dedicat Grădinii Botanice a instituției. Evenimentul a fost organizat în cadrul programului 𝐎𝐩𝐭𝐢𝐦 𝐆𝐫𝐞𝐞𝐧 𝐔𝐒𝐕 și a adus în aceeași sală de discuții cadre universitare, studenți și membri ai comunității locale. Invitații au asistat la câteva discursuri care au prezentat importanța, perspectivele, dar și provocările cu care s-a confruntat proiectul demarat acum 8 ani, în cadrul campusului 2 de la Moara.

Stadiul de dezvoltare și provocările întâmpinate în cadrul proiectului

Prezent la workshop, Cezar Tomescu, coordonatorul Grădinii Botanice a USV, a declarat că în calitate de student, iar apoi ca proaspăt angajat al Universității nici nu îndrăznea să se gândească la o astfel de reușită. 

Cezar Tomescu a  plusat și pe ideea de popularizare a proiectului, îndemnând invitații să susțină și să contribuie la construirea acestui obiectiv, dar și la răspândirea ideii că

 „la USV se construiește ceva frumos pentru generațiile viitoare, pentru comunitatea suceveană și nu numai.”

Cu privire la stadiul de dezvoltare la care să află Grădina Botanică la momentul actual, domnul Tomescu a declarat:

„În prezent avem o suprafață de 6,5 ha plantată, în care sunt cuprinse și viitoarele alei care sunt trasate, dar nu materializate. Pentru moment avem înființate trei sectoare: Vegetația României, Flora Globului și sectorul Dendrologic.”

Acesta a mai adăugat faptul că până în prezent sunt plantați 4500 de arbori în cele trei sectoare plus liziera limitrofa campusului 2.

Provocările care au dat târcoale proiectului nu au fost puține, printre acestea numărându-se identificarea unor specii autohtone care fie nu se regăsesc în această zonă, fie nu sunt produse în pepinieră. Cezar Tomescu ne-a oferit și câteva exemple: ulmul de munte, velnișul, stejar pufos, stejar brumăriu, jugastrul de Banat, pinul negru de Banat, clocotișul, păducelul cu fructe negre, spinul cerbului, crușinul.

Un alt moment problematic a fost găsirea de material săditor produs cât mai aproape de zona respectivă, pentru a fi obișnuit cu caracteristicile locale climatice. Totuși, este îmbucurător faptul că problemele nu au rămas nesoluționate, găsindu-se pepiniere cu o gamă largă de specii atât autohtone, cât și exotice. 

„Am achiziţionat cu precădere (99%) material dendrologic cu rădăcina protejată fie la container (crescut în ghiveci) fie cu balot de pământ, pentru a avea pierderi foarte mici.”, a explicat coordonatorul

De asemenea, acesta a menționat încă alte câteva puncte dificile în dezvoltarea proiectului: 

„Udatul exemplarelor a fost o altă provocare, deoarece acolo nu avem sursa de apă, iar pentru acest lucru a trebuit sa aducem apă cu o autocisternă. Cositul suprafeţelor plantate în fiecare vară a presupus semnalizarea oricărui exemplar mai mic de 1-1,2 m cu un tutore, pentru a putea fi ușor reperat de operatorii motocoaselor. Un puiet netutorat e un puiet care risca sa fie tăiat. Acum avem suprafeţe unde exemplarele depășesc 6-7 m înălțime, umbresc bine solul şi iarba (speciile iubitoare de soare) încep să dispară. Aproape ca nu mai trebuie cosit în acele zone.”

Realizări și planuri de viitor

Viitorul pare a fi unul plin de optimism și dorință de muncă și dezvoltare. Coordonatorul a povestit despre intenția de amenajare a unui munte de pământ rezultat în urma excavării zonei în care s-a construit căminul studențesc din campus:

„…dorim să-l amenajăm în continuarea zonei cu pădurile montane (din sectorul Vegetaţia României) pentru etajul subalpin și cel alpin (cu trasee pentru vizitat, stânci şi vegetaţie specifică)”, a declarat Cezar Tomescu

Planurile de viitor nu se opresc aici, plănuindu-se construcția aleilor, instalația de aprovizionare cu apă și cea electrică. După spusele coordonatorului, aceste obiective vor putea fi puse în aplicare după racordarea campusului la utilităţi.

Cezar Tomescu ne-a lăsat și câteva fotografii care-i surprind pe studenți implicați în plantarea a peste 200 de puieți de molid cu balot pentru completarea molidisului, amestecului montan de brad, molid şi fag şi a molideto-bradetului din sectorul Vegetaţia României.

De asemenea, coordonatorul ne-a vorbit și despre o serie de panouri explicative, realizate în ultimii 3 ani și dedicate diferitor tipuri de pădure. La momentul actual sunt montate deja 18 panouri de acest gen.

„Dorim să le recreăm la scară mică (300-400 mp fiecare) sau pentru diferite zone din Flora Globului.”, a adăugat Cezar Tomescu

Cezar Tomescu a relatat că Grădina are prevăzute mai multe sectoare, însă campusul ar fi deja cuprins de șantiere la diverse construcții, fapt care a încetinit procesul de „expansiune” a actualei zone plantate.

Coordonatorul a povestit și că accesul este momentan limitat, grădina nefiind încă deschisă publicului larg. Dar, din fericire, e foarte primitoare pentru activitățile desfășurate în scop științific și didactic:

„Nu este deschisa publicului larg, dar se pot face ore cu studenţii de la diferite specializări (Silvicultură, Ecologie şi Protecţia Mediului, Biologie, Biochimie, Geografie etc). De asemenea, se pot ţine lecţii sau pot avea loc acţiuni de plantare cu elevi de la diferite colegii sau școli în cadrul săptămânii verde.” a menționat domnul Tomescu

Invitații din cadrul workshop-ului

Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Mihai Dimian, a subliniat necesitatea creării zonelor de acest tip:

„Rolul nostru este de a gândi o structură sustenabilă, de a gândi un campus care să aibă o zonă verde bine dezvoltată. Am început să punem acoperișuri verzi, au fost primele acoperișuri verzi din Suceava. Rolul Universității și rolul acestor demersuri este să încercăm soluții. Soluții, pe care ulterior și colegi din alte structuri publice sau private să le poată implementa.”

„Spunem noi că pădurea înseamnă mai mult decât lemn, așa cum și facultatea de silvicultură înseamnă mai mult decât educație.” a continuat decanul Facultății de Silvicultură, conf. dr. ing. Ciprian Palaghianu, urmând să prezinte alte câteva aspecte care țin de activitatea de cercetare și implicare în comunitate

Întâlnirea s-a încheiat cu o vizită la Grădina Botanică situată în campusul de la Moara, unde participanții au putut observa biodiversitatea din zonă și au aflat despre planurile de conservare.

Sabrina Vacari

redactie@forestmania.ro