Un memoriu referitor la problemele cu care se confruntă angajații din Gărzile forestiere este în analiza Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Cei din Gărzi se plâng, printre altele, că beneficiază de anumite drepturi doar prin decizii judecătorești.

Un exemplu, GF Brașov:

„Ca principiu, considerăm că într-un stat de drept nu este nevoie ca, pentru obținerea drepturilor prevăzute clar de lege, să fie nevoie să ne judecăm cu propriul angajator. Din experiența noastră, putem afirma faptul că cvasi-totalitatea proceselor în care GF Brasov „luptă” împotriva propriului personal silvic, au fost pierdute de instituție, fapt ce a implicat, ulterior, pe lângă achitarea sumelor datorate angajaților și plata dobânzilor, penalităților și cea a cheltuielilor de judecată. În acest fel se generează o presiune suplimentară pe bugetul de stat, absolut inutilă și chiar imputabilă persoanelor care nu respectă și nu aplică hotărârile instanțelor judecătorești și legislația în vigoare”, se arată în document.

Sunt 395 de persoane din Ministerul Mediului și Gărzile forestiere care beneficiază de sporul de risc de 25% și 356 care beneficiază de indemnizație de grad silvic. Cei mai mulți au câștigat aceste drepturi în instanță.

Am cerut câteva lămuriri de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

La întrebarea „Câte persoane dintre cele care primesc sporul de risc și indemnizația de grad silvic au și hotărâri judecătorești pentru ca ministerul/garda să le acorde aceste drepturi?”, Ministerul Mediului a răspuns că „365 de persoane au obținut în instanță acordarea sporului de risc de 25%, iar 336 a indemnizației de grad silvic”.

Care este justificarea pentru care se respectă legea doar în urma unei hotărâri judecătorești? Modificările fiscale făcute de Guvern prin ordonanțe de urgență, adică OUG 114/2018, OUG 1/2020, OUG 226/2020, OUG 130/2021, OUG 168/2022 și OUG  115/2023.

„Având în vedere obligația respectării actelor normative enumerate mai sus, obținerea drepturilor salariale constând în sporul de risc de 25% și indemnizația de grad silvic este posibilă doar în urma pronunțării unor hotărâri judecătorești în acest sens. Există situații când aceste drepturi salariale au fost acordate fără a se apela la instanțele de judecată, în această situație găsindu-se Garda Forestieră Națională, care este instituție nou înființată în cursul anului 2023, drepturile salariale fiind stabilite pentru prima dată cu ocazia ocupării posturilor”, se arată în răspunsul ministerului remis forestmania.ro.

O altă problemă a angajaților din Gărzile forestiere – faptul că li se reține din salariu contravaloarea lemnului de foc la care au dreptul prin lege. (Aceasta fiind o cheltuială a angajatorului și nu un spor sau o indemnizație). Răspunsul oficial este că „această afirmație este una care nu poate fi tratată general, ci, pe bază de documente, trebuie analizat fiecare caz în parte. La modul general, precizăm că lemnul de foc este un drept salarial, care se acordă în natură – sau, dacă nu se poate, se achită contravaloarea, iar impozitarea acestui venit se face conform Legii nr. 227/2015 Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”.

Pe de altă parte, personalul din Gărzile forestiere cu atribuții în PNRR ar trebui să beneficieze de o majorare salarială, fapt care nu se întâmplă.

Motivul invocat de minister este că „acordarea sporului prevăzut de art. 17 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru personalul cu atribuții în PNRR se poate realiza, exclusiv, în condițiile încheierii unui acord de implementare între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții și Gărzile Forestiere, în calitate de agenție de implementare”.