Noul Cod Silvic a fost adoptat de Guvern și depus la Parlament. Urmează să fie dezbătut, votat și apoi promulgat de președinte. Cât va dura această procedură și ce formă va avea „viitorul” Cod Silvic, vom vedea. Până atunci, am adresat câtorva factori implicați următoarea provocare: să ne spună care sunt pricipalele lucruri bune pe care le aduce noua lege – 3 la număr – și care sunt cele mai puțin bune, tot trei. Redăm răspunsurile, câte unul pe zi, așa cum le-am primit. Astăzi, răspunsul lui Porzsolt Levente, fost consilier pe probleme silvice al ministrului Tánczos Barna și cel care a înființat Garda Forestieră Națională. În prezent, șeful Ocolului Silvic Zagon.
Pozitive:
- Marcare fără ciocan silvic, deocamdată pe zone pilot, cu avizul Autorității.
- Planurile de gestionare durabilă a pădurilor cu o valabilitate de 20 ani, care pot deschide o simplificare a procedurilor de mediu prin realizarea evaluării la acste planuri, nemaifiind obligatorie evalurea pe fiecare amenajament în parte.
- Definirea folosinței agrosilvice.
Negative:
- Suspendarea dreptului de acces în momentul în care se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale. Ești pus în imposibilitate înainte de a fi găsit vinovat…
- Obligația de vânzare ca lemn fasonat pentru lemnul recoltat din proprietatea UAT în procent mai mare de 50%. UAT-urile cu suprafețe mici nu se pot organiza în condiții de eficiență pentru această prevedere legislativă. Ar fi normal să fie obligatorie de la o suprafață anume, de exemplu 1000 sau 2000 ha.
- Interzicerea tratamentului tăierilor rase în ariile naturale protejate. Aici problema este cu molidișurile pure, care nu se pretează la tăieri progresive, pentru că vor fi afectate de doborâturi de vânt, cu mare probabilitate, după deschiderea arboretelor. În accepțiunea multora, ariile naturale protejate se asimilează cu suprafețele din siturile Natura 2000.
- Introducerea criteriilor de atestare în Codul Silvic.
Răspunsul lui Tánczos Barna AICI și al lui Bogdan Popa, AICI.
