Una dintre cele mai interesante piese din lemn din colecția Muzeului Național de Istorie a României este o casetă lucrată în timpul detenției la închisoarea Doftana de Vasile Nicoară, unul dintre membrii grupului de „complotiști” care au pus la cale un atentat împotriva regelui Carol al II-lea și Elenei Lupescu. Caseta conține scene din închisoare, precum și o inscripție și data realizării ei – 28 iunie 1938.
Un caz demn de scenariu de film
În 1927, când Regele Ferdinand a murit, tronul îi revenea de drept Regelui Mihai, un copil de doar 6 ani. Situaţia politică instabilă i-a făcut pe politicieni să-l recheme pe Carol al II-lea în ţară. Acesta fugise împreună cu amanta lui, Elena Lupescu, la Paris.
Primul-ministru, Iuliu Maniu, a delegat un tânăr ofiţer, Victor Precup, să se ocupe de revenirea lui Carol. Una dintre condiţiile impuse viitorului rege a fost renunţarea la legătura cu Elena Lupescu. Carol a fost de acord.
În 6 iunie 1930 a plecat spre ţară de pe aeroportul din Luxemburg. „Un rege nu-şi poate călca cuvântul”, gândea tânărul căpitan Victor Precup. De cum a fost proclamat rege, Carol şi-a uitat însă cuvântul dat în Franţa. Şi-a readus amanta în ţară, neţinând cont de indignarea clasei politice şi a opiniei publice.
Din acel moment, Victor Precup a considerat că trebuie să-şi spele într-un fel onoarea de ofiţer. A adunat în jurul lui mai mulţi prieteni de încredere. În 1933, făgărăşeanul era căpitan, la Cluj. A luptat pe fronturile din Franţa şi Italia, iar în 1918 a participat la evenimentele de la Alba Iulia.
Mai mulţi ofiţeri originari din Ardeal, indignaţi de escapadele amoroase ale Regelui Carol al II-lea, au decis să rezolve problema printr-un atentat. Dorinţa complotiştilor era de a o elimina pe Elena Lupescu din preajma regelui. Atentatul pus la cale de Victor Precup trebuia să aibă loc la Bucureşti, în timpul sărbătorilor de Paşti din 1934.
Carol şi Elena Lupescu ar fi trebuit să fie „răpiţi” în seara de 7 aprilie, când mergeau la slujba de Înviere de la Biserica „Domniţa Bălaşa”.
O parte a complotiştilor urma să lanseze patarde şi grenade şi să deschidă focul de la ferestrele Hotelului Bulevard asupra convoiului regal, care se îndrepta spre biserică. În acelaşi timp, ceilalţi participanţi la complot urmau să-i atace pe demnitarii aflaţi deja la biserică, în aşteptarea cortegiului regal.
Evenimentele planificate n-au mai avut loc. În dimineaţa zilei de 7 aprilie, Mihail Moruzov, şeful Serviciului Secret al Marelui Stat Major, şi comisarul regal Romulus Hotineanu, au dat ordin să înceapă arestarea complotiştilor.
Conform ziarului Unirea Poporului din 1934, încercarea de atentat a fost dată de gol de un subofițer, căruia unul dintre complotiști i-a cerut arme din depozitele militare.
Din grupul celor arestați făcea parte și maiorul de Vânători de Munte Vasile Nicoară. Avea 40 de ani și a fost condamnat la 10 ani de închisoare, la Doftana, între 06.V.1934 – 02.V.1944. În timp ce li se citea verdictul, acuzaţii au strigat în cor: „Trăiască regele, trăiască adevărata armată română!”, „Jos Lupeasca!”.
Se pare că în timpul ispășirii pedepsei, Vasile Nicoară a lucrat la atelierul închisorii și, printre altele, a realizat și această casetă din lemn.
Specialiștii Muzeului Național de Istorie ne-au furnizat și descrierea tehnică a casetei lucrate la Doftana de Vasile Nicoară.
Casetă din lemn lăcuit în formă de carte. Pe capac sunt desenate 4 scene: vedere generală a închisorii Doftana, un coridor din cadrul închisorii, un deţinut în celula sa şi uşa celulei barată pe care este aplicată o placă cu inscripţia „Vasile Nicoară – fost ofiţer condamnat 10 ani recluziune 6.V.1934 – 2.V.1944”.
Pe partea interioară a capacului este scris cu tuş negru: „Leonorei de la Nenea. Doftana, 28.6.1938″.
Pe partea de jos a casetei, pe verso alte trei scene: curtea interioară a închisorii, vorbitorul, duba şi convoiul (trenul care îi aducea pe deţinuţi).
Tehnica: tăiat, fasonat, geluit, şlefuit, asamblat, pictat.
Dimensiuni: Lungime = 222mm; Lățime = 130mm; Grosimea casetei = 46mm.
Nota redacției:
Piesele fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. Imaginile în format digital sunt publicate de forestmania.ro în urma unui Acord semnat cu conducerea MNIR. Acordul are scopul de a mediatiza colecția de obiecte din lemn a muzeului și de a contribui la cunoașterea începuturilor prelucrării lemnului în țara noastră.
.){kind=link}