Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2021, ce ne așteaptă în 2022?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an și începutul unuia nou, este importantă viziunea branșei atât sub forma unui scurt bilanț, cât și a unei estimări a celor ce urmează.

Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare din domeniul său – fie că e universitar, antreprenor sau reprezentant al unei asociații ori federații.

Azi publicăm răspunsul dlui ing. Dănuț Motaș, directorul Centrului de Pregătire și Perfecționare Profesională de la Roznov, Neamț.

„Finalizarea unui sistem de monitorizare a lemnului, din momentul pătrunderii acestuia pe piață, se înscrie ca o mare realizare a anului 2021, oferită de Sumal 2.0, care asigură trasabilitate și transparență, activității forestiere.

Credem că tăierea ilegală a pădurilor, de către unii agenți economici, a ajuns la sfârșit. Lemnul nu mai poate fi tranzitat pe „piața neagră”, lucru care îl dorim cu toții.

Din păcate, la acest salt calitativ a activității forestierilor, anul 2021, pentru foarte mulți agenți economici, s-a încheiat cu situații financiare la limita supraviețuirii. Cheltuielile de producție, cu foarte mare greutate au fost acoperite de încasări. Situația este întâlnită la peste 60% din operatorii economici. Nu s-au putut realiza fondurile necesare de înnoire a utilajelor. Se lucrează cu tractoare învechite, cu costuri mari de producție, la care se adaugă taxe forestiere mari, pentru achiziționarea materiei prime (a masei lemnoase). Nu credem că exagerăm când afirmăm că FALIMENTUL i-a urmărit pe marea majoritate a operatorilor economici.

Ca o situație pozitivă, care s-a confirmat în anul ce s-a încheiat, a fost menținerea echilibrului de mediu în condițiile schimbărilor climatice ce frământă activitatea forestieră europeană și mondială. Existența celor 6,7 milioane de hectare de pădure gospodărite potrivit regimului silvic și urmărite prin amenajamentele silvice, a menținut țara noastră la un nivel scăzut (de invidiat) de poluare, grație în mare parte a preocupărilor personalului silvic.

În încheierea caracterizării anului 2021, nu dorim să trecem cu vederea o problemă foarte importantă și anume aceea de pregătire profesională a forței de muncă. Cu regret constatăm că atât formarea inițială (FPI), cât și cea continuă (FPC), se află într-un permanent regres. Legat de pregătirea adulților (FPC), înrăutățirea situației se datorează ușurinței cu care se autorizează „Furnizorii de pregătire”. În general aceștia nu au o bază materială proprie, nu au personal de instruire angajat cu contract permanent de muncă, care să conducă la creșterea calitativă a formării profesionale, etc. În consecință nu putem avea pretenție la o instruire de calitate.

Redresarea după părerea noastră, este posibilă dacă:

• Furnizorul de pregătire dispune obligatoriu de bază materială proprie, nu închiriată.

• Să aibă obligatoriu angajați, cu contract de muncă permanentă

• Personal de specialitate (inginer, pentru pregătirea teoretică și coordonare a întregii instruiri, maistru sau tehnician pentru instruirea practică).   

Neexistând îndeplinite aceste două condiții (considerate minime), instruirea este superficială.

Lipsa „mâinii de lucru” bine calificată conduce inevitabil la deteriorări a activității economice.

Ce ne dorim și ce ne așteaptă în 2022?

Pornind de la dorințe, s-ar putea întâmpla ca începând cu noul an, dacă propunerile ASFOR-lui, adresate factorilor de decizie, se regăsesc în Planul Național de Redresare și Rezistență (PNRR), să se asigure finanțarea unor importante proiecte privind dezvoltarea infrastructurii forestiere. Problema fundamentală este cea de construcții de drumuri care ar contribui la o reducere substanțială a cheltuielilor de transport (specializat) al lemnului.

Ne dorim să se achiziționeze utilaje performante de ultimă generație, care să conducă la creșterea rentabilității economice, a exploatărilor forestiere.

O altă pârghie importantă care o așteptăm să se realizeze este adoptarea „Programului Rabla” pentru utilajele forestiere.

La acestea, dacă se mai adaugă o creștere calitativă a forței de muncă, putem să vorbim de o dezvoltare economică a sectorului forestier, care pornind cu anul în care am intrat, continuând cu cei ce vin, Sectorul forestier, va contribui substanțial la PIB-ul României.

În privința forței de muncă, în noul an, ne așteptăm să se finalizeze modalitatea implementării sistemului EFESC, în țara noastră, care are la bază Standardul Ocupațional European pentru calificarea „Operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri”. Prin această acțiune, se vor reduce accidentele de muncă și va crește gradul de valorificare a masei lemnoase, evitându-se, prin tehnicile și metodele prevăzute, degradarea lemnului de lucru și mai ales al buștenilor industrializabili.

La început de an, întotdeauna, dorința și speranța de a fi mai bine, ne dinamizează și preocupați de acest lucru, ne mobilizează în căutarea și a altor soluții.

Ne așteptăm ca rezultatele să fie mult mai bune decât în 2021”.

Dănuț Motaș este de profesie inginer silvic și a activat în exploatare, cercetare și ca instructor formator deprinderi practice pentru Tehnicieni Silvici şi Operatori la recoltarea şi toaletarea arborilor forestieri. Expert în pregătirea profesională a cadrelor în exploatarea forestieră. În cadrul CPPP Roznov se organizează cursuri de formare inițială și continuă (cum ar fi Tehnici si metode moderne de organizare si conducere a proceselor tehnologice în exploatările forestiere).