O propunere de Rezoluție referitoare la exploatarea ilegală în UE a fost adoptată ieri de către Parlamentul European, în urma unei propuneri a Comisiei pentru Petiții. La aceasta a fost adoptat si un amendament în urma căruia se va înființa un post de „procuror verde”. Europarlamentarul Carmen Avram explică, pentru forestmania.ro, despre ce este vorba.

Forestmania.ro: Rezoluția nu face referire la un stat anume, ci la tăierile ilegale în general.  Este o problemă atât de gravă la nivelul UE? Este România menționată printre statele cu probleme în acest sens?

Carmen Avram: Este o rezoluție non-legislativă, prin urmare nu are niciun impact asupra vreunei legislații UE. Ea a apărut ca urmare a unor petiții, înregistrate de-a lungul timpului, în Comisia pentru Petiții a PE. Autorii ei vizau fenomenul ca atare din mai multe state membre. Prin urmare, nu s-a referit la niciun stat, în special. Asta nu înseamnă că nu e o rezoluție importantă sau că fenomenul nu trebuie tratat cu maximă seriozitate. El este cunoscut, statistic vorbind – izolat și trebuie combătut punctual: fără a particulariza, spunând că doar în țara X se întâmplă, dar și fără a generaliza, pentru a induce impresia că tot lemnul se taie ilegal.

Forestmania.ro: În textul Rezoluției se vorbește despre „o misiune de informare în zonele afectate de exploatări forestiere ilegale”, care ar fi de ajutor pentru a evalua realitatea de la fața locului, principalii factori care determină exploatarea forestieră ilegală și efectele asupra populației locale, dar și pentru a vedea ce e de făcut în cazuri concrete. Să ne așteptăm la astfel de … inspecții? Sau, concret, despre ce e vorba?

Carmen Avram: În momentul în care Comisia Europeană are suspiciuni cu privire la modul de exploatare într-un anumit loc/stat membru, demarează procedurile standard pentru a lămuri situația. Aceste proceduri, aplicate de multă vreme, deja, includ atât corespondențe oficiale cu acel stat membru, cât și vizite în teren. Deci, nu e o noutate. 

Forestmania.ro: Un europarlamentar român de la USR a propus înființarea unui post de „procuror verde”. Ce înseamnă acest lucru, mai exact? Am văzut că v-ați abținut de la vot și că mulți dintre europarlamentarii români au votat împotrivă…

Carmen Avram: Aș vrea să înțelegem cu toții că un vot nu e o decizie între alb și negru sau între bine și rău. Analiza textului e complexă. În general, când decizi cum votezi, trebuie să ții cont de multe elemente. De exemplu, să vezi dacă amendamentul respectiv face bine într-un loc, dar lovește în altul. Sau dacă vine în contradicție cu o legislație deja existentă. Sau e redundant (el poate exista inclusiv în acea rezoluție, dar un pic mai sus, sub altă formă). Sau dacă nu cumva avem o lacună în legislația existentă și atunci e nevoie să apară mai întâi acea bucată de legislație lipsă, pentru ca tu să o poți amenda. 

Amendamentul referitor la procurorul verde a avut o problemă: faptul că, la nivelul UE, se lucrează chiar acum la o revizuire a directivei privind combaterea infracțiunilor de mediu prin lege penală. Revizuirea e doar una dintre multele care se vor face, în diferite domenii, în contextul Green Deal. Acolo se va stabili exact ce este infracțiunea de mediu, ce instituție va face asta și cum o va face. Practic, evalurea Comisiei poate spune fie că avem deja infrastructura necesară, în fiecare stat membru, pentru a investiga aceste infracțiuni, fie că nu avem infrastructura necesară și va trebui să înființăm un organism nou sau să le adaptăm pe cele pe care le avem. Deci, acest amendament era în afara obiectului acestei rezoluții, pentru că ea era strict despre tăierile ilegale. Ori directiva care va veni se va referi la o gamă mai largă – poluarea aerului, a apei, a solului, tăierile ilegale etc

 De aici, abținerea majorității delegației PSD. Această abținere înseamnă toleranță zero la defrișări ilegale, nevoia de investigare a acestui fenomen, dar și necesitatea de a găsi cea mai eficientă cale de a-l combate, în conformitate cu legislația. Și când mă refer la legislație, vorbesc atât despre cea națională, cât și despre cea europeană, pentru că pădurile, să nu uităm, sunt în competența mixtă stat membru – Comisie. Ori, în acest caz particular, cum spuneam, noi nu avem încă legislația nouă privind modul în care vor fi investigate infracțiunile de mediu.