DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

23.9 C
București
20.2 C
Sibiu
22.4 C
Suceava
22.6 C
Covasna
23.5 C
Piatra Neamț
19.8 C
Braşov
21.8 C
Bistrița
24.3 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, mai 25, 2024

Lemnul în teatru: de la „sfânta scândură” la decoruri, spațiu și timp

Recomandate

Un decor dintr-un spectacol recent, în care scenograful a folosit multe elemente din lemn, ne-a determinat să vorbim astăzi despre utilizarea lemnului și în această artă: teatrul.

Este încă o dovadă că lemnul înseamnă nu doar construcții, ci și cultură, și a fost dintotdeauna un suport în evoluția spirituală a omenirii.

Din lemn nu s-au făcut doar catapetesme de biserici sau instrumentele muzicale, ci și scena teatrului și chiar teatrul în sine.

De la teatrul Globe al lui William Shakespeare, clădit din lemn în 1599, la Teatrul elisabetan Hardelot, o capodoperă arhitecturală desemnată în 2018 cea mai bună construcţie din lume realizată în lemn, iată că de-a lungul secolelor exploatarea și prelucrarea lemnului au reușit să rămână „parteneri” ai culturii.

Pentru că multe s-or fi schimbat în această lume, dar scena, „sfânta scândură”, cum îi spun actorii, e mereu acolo.

Fotografie din spectacolul „Nora 2”, Teatrul „Andrei Mureșanu”

Un element ancestral

„Lemnul e unul dintre primele materiale organice pe care omul a început să le folosească, în existența sa”, explică, pentru forestmania.ro, scenograful Daniel Titza. El a creat decorul pentru cel mai recent spectacol al Teatrului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Covasna.

Piesa „Nora 2” are ca decoruri o podea din cherestea placată cu policarbonat, o poartă imensă, o fereastră suspendată și câțiva bușteni ce delimitează spațiul actorilor de public.

„Podeaua și poarta sunt elemente ancestrale, ele creează un spațiu atemporal. Designul ferestrei este inspirat de o fereastră de mănăstire, Mănăstirea Cozia. Ne-am dorit un spațiu care să conțină mai multe timpuri, astfel încât să devină atemporal”, ne mai spune Daniel Titza.

„Scândura decide”

„Marile scene ale lumii” despre care tot auzim, sunt din lemn. „Scena e cea care decide… care își cere drepturile, care cere aplauze… Este din lemn pentru că lemnul e un material viu. Chiar și după dezrădăcinare, el rămâne viu”, subliniază scenograful.

O piesă mare din lemn susține jocul actorilor din spectacolul „Nora 2”. Scândura e din salcâm și a fost achiziționată de cei din teatru de la o firmă de prelucrare primară din Harghita.

Cherestea rindeluită

„Am discutat cu scenograful, pentru noi a fost ceva inedit. Noi facem export și lucrăm în general cu cantități mari din lemn. Ei au dorit câteva zeci de scânduri. Cherestea rindeluită de salcâm. Nu am putut să îi refuz. Mă bucur că lemnul nostru este parte a unui spectacol și sperăm să fie cât mai apreciat de public”, a declarat, pentru forestmania.ro, Farkas László Hunor, manager al SC Corect Team SRL.

Întemeiată în 1998, compania Corect Team se ocupă de prelucrarea lemnului. După o lungă perioadă în care au lucrat brad și fag, saturația pieței și prețurile tot mai scăzute i-au determinat să treacă la prelucrarea primară a salcâmului.

„Un material cald”

Revenind la teatrul „Andrei Mureșanu”, regizorul tehnic Lidia Baciu ne-a spus că decorul este legat întotdeauna de conceptul scenografic și regizoral.

Chiar dacă nu e folosit mereu în decoruri și nu apare în prim-plan în spectacole, lemnul e prezent în fiecare teatru, de la scenă la alte forme de suport. „E un material cald”, explică regizorul tehnic.

Scenă din piesa Oedip rege, Teatrul Național Craiova

Despre „scândura scenei” au vorbit mai toți marii actori: e locul unde își spun poveștile, e locul în care s-au visat din copilărie. Și nu e o metaforă, ci scândură la propriu. Dintr-un buștean adus din pădure și prelucrat într-o fabrică. Un lemn simplu, care susține, de secole, toate tragediile și comediile omenirii…

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi