„Lumberjack” de România, viral pe TikTok: Florin și munca lui în pădurile din Germania

Cei care urmăresc ce se întâmplă în domeniul forestier au auzit cu siguranță de „ro_lumberjack”, un cont de TikTok unde poți urmări secvențe din munca de zi cu zi în pădure a unui tânăr forestier român. Numele lui este Florin Alexandru Voinea și are clipuri urmărite de zeci, chiar de sute de mii de oameni. Când are timp, e atent cu ei și le răspunde la comentarii, oferind detalii despre echipamente sau lucrările pe care le face cu echipa lui. Vorbește foarte clar, la obiect, știe meserie și are umor. Nu stă toată ziua pe net, pentru că abia își vede capul de treabă: e ocupat cu munca în pădurile din Germania, țară în care stă din 2019.

Florin Voinea e de loc din Breaza. A absolvit liceul forestier din Câmpina și apoi a făcut Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov. Are o familie mare, cu încă patru frați, (mai exact un frate și trei surori). A lucrat o perioadă scurtă la o firmă din Prahova, apoi s-a dus la o companie din Brașov. De acolo, a plecat în Germania. Când a intrat pe poarta firmei VitaForst din Zülpich nu știa niciun cuvânt în limba germană. Dar avea câteva atu-uri. Cel mai important? Nu studiile, nu permisul auto, nu vârsta, ci… ambiția.

„Mă trezesc la 5 și jumătate în fiecare zi, ajung acasă după 22.00”, povestește Florin pentru forestmania.ro. „E mult de muncă, dar aici e totul organizat, eficient. Mi-am dat seama imediat că e o chestiune de mentalitate. Aici nu stai să repari echipamentele care s-au stricat, că pierzi timp. Se cumpără imediat piese noi și se înlocuiesc. Aici nu stai două-trei zile să anunți că e o problemă, ci pe loc, pentru că nu suntem la stat să lucrăm pe principiul timpul trece, leafa merge. Avem absolut toate condițiile. Firma asigură cazare, nu stai în vagoane. Firma îți asigură nu doar salariul, care intră pe card în fiecare 15 ale lunii, ci și asigurările sociale, îți asigură transportul, echipament de super-calitate. Sunt multe avantaje”.

VitaForst este una dintre firmele care fac orașul Zülpich  să funcționeze. O companie ce furnizează servicii de management forestier.

Zülpich e un oraș situat în apropiere de granița cu Belgia și care în perioada romană se numea Tolbiacum. Vorbim despre Renania de Nord – Westfalia, cel mai vestic land federal german și totodată cel mai dens populat, cu peste 18.000.000 de locuitori. Totuși, nu găsești prea multe lucruri de spus despre Zülpich, decât că de aici era originar Ferdinand von Hompesch zu Bolheim, primul german devenit mare maestru al Ordinului Cavalerilor de la Malta. Ce-i drept, n-a făcut performanță, din moment ce sub conducerea sa ordinul a pierdut insula Malta în favoarea Franței. Mai nou, tot din Zülpich vine și secretarul de stat din ministerul german al protecției climei, Oliver Krischer, din Partidul Verzilor. Și tot despre Zülpich mai putem spune că, deși este un mic orășel, are un lac mare dedicat sporturilor nautice. Lacul atinge 38 de metri adâncime și are o suprafață de zeci de hectare. Vara, malurile sale sunt pline de turiști și localnici.

Cum a ajuns aici Florin, la 2.000 de kilometri de Breaza? Adus de un prieten din Reșița care are licență de autorizare EFSC și are contacte cu Germania. Fiecare român ajuns aici, a adus pe altul…Pentru că, ce este foarte interesant la această firmă, e că majoritatea angajaților sunt români. Din Suceava și Neamț, majoritatea. Județe cu păduri, desigur. Din aproape 80 de angajați, cam 78 sunt români!

„Patronul firmei este neamț, get-beget. A făcut facultatea de silvicultură și are un master în domeniu, în Elveția. A început firma prin 2010 – 2011, cu doi români. Omul este foarte bine pregătit, are toate certificările posibile la nivel european. Cei doi români au mai adus alți români, apoi fiecare a mai adus pe câte cineva. Este foarte mult de lucru, e nevoie de oameni. Facem foarte multe activități, suntem patru ingineri care coordonăm activitatea și instruim echipele, le organizăm, le verificăm. Nu ai cum să faci toate acestea dacă nu știi meserie. Cum poți instrui pe cineva dacă tu nu știi?”, explică Florin. Cu firma a avut contracte și în alte țări, a lucrat în Belgia, în Franța, Luxemburg.

Ce servicii oferă Vita Forst și românii ei? Iată câteva: înființări și plantări de noi culturi forestiere, recoltare masa lemnoasă, educație forestieră, construcții instalații de vânătoare, cursuri de motoferăstrău, transport masa lemnoasă, îngrijire garduri vii, arbuști, arbori etc. Au și alte direcții, nu doar cea legată de pădure: instalare de acoperișuri verzi, dar și o serie de servicii destinate mediului rural. Adică: nu poți să ai grijă de livada, de pădurea ta, de gardul viu sau vrei să plantezi ceva consistent? Nicio problemă, VitaForst face toate acestea pentru tine. Contracost, evident. La cât de comozi au devenit oamenii în ultimii ani, e clar că firma are de lucru în toate anotimpurile.

„Acum ne pregătim de plantări. Anul trecut am plantat un million de puieți. Anul ăsta, dacă vom avea destui oameni, plantăm două milioane. Diferite specii, mai puțin molid. Nemții nu mai vor molid, de teama gândacului de scoarță. Acum punem chiar și soc, cireș, alun. Dar avem mult stejar, castan, paltin. Una din activități e să adunăm ghinda, pentru pepinieră. Apoi să montăm garduri, pentru protecție împotriva animalelor. Aici nu e ca în România, unde sunt prădători mari, urși, lupi. Aici sunt cerbi, căprioare și mistreți, care distrug imediat puietul. Sau cum crește puțin, se sprijină de el și îl rup. Avem mai multe variante de a proteja puieții, una fiind gardul, a doua e să împrejmuim planta cu un fel de gard din plasă sau chiar din lemn. Sau să punem niște tuburi din plastic”, explică inginerul.

L-am întrebat pe Florin ce materie i-a plăcut cel mai mult în facultate și dacă anii de studiu l-au ajutat în „viața reală”, cum ar fi aici, în pădurile din Germania. A spus că cel mai mult i-a plăcut cursul de dendrometrie. Și că facultatea nu l-a ajutat.

„Cel mai mult te ajută să ai un scop în viață, oricare ar fi el, și să ai ambiția de a-l atinge. Restul nu contează, că le înveți. Aici poți veni fără să ai permis sau experiență. Sigur că iei mai puțini bani. Dar asta se întâmplă la început. Pe măsură ce înveți limba, iei permisul auto, te instruiești, mai câștigi ceva. Și se tot adaugă. Depinde cât ești de motivat, de ambițios. Românii sunt buni la muncă, sunt harnici. Dar au câteva chestii… De exemplu, nu poartă echipamentele de protecție. Ceea ce aici e obligatoriu. La VitaForst nu există să vii îmbrăcat la muncă oricum, avem toți echipamente luate de firmă. Tricou, pantaloni de protecție anti-lanț, bocanci, cască de protecție, mănuși”, ne spune Florin.

Ce e diferit față de România?

„În primul rând, accesul oamenilor în pădure. Aici, oamenii și animalele sunt prioritatea numărul 1. Sunt oameni în pădure de la 5 dimineața până la 10 seara. Au foarte multe alei pe care fac plimbări, cu câinii sau fără. Medicii le recomandă mișcarea în natură și ei asta fac, respectă ce spune medicul, se întrețin. La ei e un mod de viață plimbarea în pădure. Au loc de parcare unde lasă mașinile și merg pe jos. Pentru că nu ai voie cu mașina și motocicleta personală în pădure. Dar au piste pentru biciclete. Dacă e un parchet în exploatare, punem bannere și semnalizăm că pe acolo nu se poate circula. Și au destule drumuri, poteci clar definite pe unde se pot plimba. Pădurile lor sunt pline de drumuri, multe cu asfalt. În Germania poți trece cu camionul cu lemn dintr-o parte a pădurii în cealaltă, nu e nevoie să întorci camionul. Drumurile sunt extrem de bune, sunt special concepute să se scurgă apa…”, ne mai explică inginerul.

TAF românesc, cumpărat din Belgia

O altă diferență sunt echipamentele. Cum ar veni, păduri prin care circulă „Mercedesuri” forestiere. Motoferăstraie de ultimă generație. Totul e premium. În tot acest tablou nemțesc, și-a găsit loc și un TAF românesc.

„Am luat TAF-ul din Belgia, de la un dealer IRUM. Suntem foarte mulțumiți de el. Acum, la finele lunii septembrie, mai luăm unul, tot de la IRUM, un S. Pentru că merită toți banii. Face exact același lucru ca un tractor de altă marcă dar care se vinde la preț aproape dublu”, spune Florin.

Ca stil de lucru, sunt multe diferențe, la nivel mic, dar care contează. Au un tractor cu care taie crengile care pot atinge camionul. Cei doi – trei metri dintre drum și pădure sunt curățați, ca nu cumva o creangă să atingă un biciclist. Și în general, totul e curat, neted, îngrijit.

De ce TikTok?

I-am spus că e cam ciudat să vezi un inginer silvic pe TikTok, o platformă de social-media asociată cu zona de entertainment mai degrabă. Ne-a explicat că patronul firmei este foarte atent la zona de marketing, la promovarea serviciilor. Este modul în care câștigi notorietate. Și de aici contracte.

„Plătește constant sume de bani pentru publicitate, pentru filme de prezentare, profesioniste, cu drone și echipamente profesionale. Este, cred, și pasiunea lui, dar se și mândrește cu ce facem… adică are ce arăta. Pe de altă parte, e nevoie de oameni și atunci e bine să arăți ce faci, ce e de făcut, ce lucrări efectuăm. Nu în ultimul rând, este o firmă care contribuie la economia zonei, plătește taxe, impozite, are grijă de păduri. Numai în România este această idee că sectorul forestier e… rău, deși nu e. De aceea, e bine să se audă și vocea specialiștilor, nu doar a celor care stau la bloc, la calculator, și aruncă acuzații fără să fi văzut vreodată o exploatare forestieră”.

Florin se distrează de minune arătând ce mai face el cu motoferăstrăul mecanic sau cu puieții și fiind în contact cu atâția și atâția oameni care pun întrebări, cărora le place…

În acest moment, VitaForst e în discuții cu mai mulți tineri din România care urmează să se ducă la lucru în Zülpich. Să ne pară rău că îi pierdem? Să ne bucurăm că merg într-o companie unde totul merge „uns”? Greu de spus. Un lucru e sigur: Florin nu are de gând să se întoarcă în țară. Vrea să își facă un rost în Germania și avem convingerea că va reuși. Atu-ul cu care a intrat pe poarta VitaForst e încă valabil.