Noul Cod Silvic a fost adoptat de Guvern și depus la Parlament. Urmează să fie dezbătut, votat și apoi promulgat de președinte. Cât va dura această procedură și ce formă va avea „viitorul” Cod Silvic, vom vedea. Până atunci, am adresat câtorva factori implicați următoarea provocare: să ne spună care sunt pricipalele lucruri bune pe care le aduce noua lege – 3 la număr – și care sunt cele mai puțin bune, tot trei. Redăm răspunsurile, câte unul pe zi, așa cum le-am primit. Astăzi, răspunsul lui Ciprian Palaghianu, decanul Facultății de Silvicultură Suceava.
Trei aspecte pozitive
Proiectul de Cod Silvic creează temeiul legal pentru implementarea direcțiilor strategice de acțiune identificate prin Strategia Națională pentru Păduri 2030. Pentru multe dintre acestea, nivelul de reglementare este transferat către legislația subsecventă. De exemplu, este necesară transpunerea in regulamentul de vânzare a masei lemnoase a principiilor de valorificare superioară a masei lemnoase, adaptarea sistemului integrat de monitorizare a lemnului pentru a răspunde cerințelor europene de trasabilitate, elaborarea unei metodologii de monitorizare unitară a sectorului sau a metodologiei de identificare a comunităților locale dependente de păduri, etc. De asemenea, Codul Silvic trasează cerințele legislative de elaborare a normelor tehnice și a ghidurilor de bună practică (inclusiv pentru adaptarea pădurilor la schimbări climatice și pentru conservarea biodiversității), norme care trebuie să răspundă unor indicatori de stare ai pădurilor care să poată fi monitorizați.
Proiectul de Cod Silvic tratează în mod echilibrat cerințele privind drepturile și obligațiile proprietarilor de păduri. Pe de o parte, proiectul de Cod Silvic oferă temeiul legal pentru clarificarea statutului proprietății forestiere prin implementarea Registrului Forestier Național și prin măsurile care permit statului să asigure obligativitatea respectării regenerării pădurilor chiar și în situația terenurilor pentru care nu s-a îndeplinit obligația de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica. Pe de altă parte, se clarifică condițiile în care proprietarii de pădure își pot exercita drepturile de proprietate, inclusiv prin posibilitatea de a își alege sortimentul țel în pădurile cu rol de producție (deci ne-incluse in arii naturale protejate sau care exercită funcții de protecție), in condițiile prevăzute de normele tehnice de amenajare.
Proiectul de Cod Silvic tratează în mod echilibrat necesitatea de eficientizare a administrației silvice cu necesitatea de a menține un cadru normativ care să asigure principiile de continuitate și multi-funcționalitate a pădurilor naționale. De exemplu, se creează un temei legal pentru stabilirea unor metode mai eficiente de marcare și inventariere a arborilor (inclusiv prin renunțarea la marcare în lucrările de îngrijire pentru arborete până în 30 de ani), de organizare a sistemului de pază, de folosire a sistemului integrat de monitorizare a lemnului inclusiv prin integrarea cu Registrul Forestier Național. Pe de altă parte, principiile de integritate a fondului forestier național și de gestionare durabilă a pădurilor sunt menținute in extenso în structura proiectului de Cod Silvic.
La capitolul neîmpliniri ar fi de subliniat că:
Proiectul de Cod Silvic nu a reușit să vină cu o simplificare așteptată de sector, pentru că în dezbaterile și consultările care au avut loc majoritatea celor implicați au dorit să găsească o legiferare cât mai în detaliu a unor aspecte care ar fi putut fi transferate spre legislația subsecventă (de exemplu o lege specifică de abordare a integrității fondului forestier). În această formă, proiectul se constituie ca un compromis rezonabil între opțiunea unei legi a pădurilor cu un nivel de reglementare principial, dar care să confere stabilitate în timp, și opțiunea unui Cod Silvic complex și cuprinzător care să răspundă tuturor cerințelor de reglementare ale sectorului silvic, dar care probabil ar fi necesitat frecvente intervenții de ajustare.
Proiectul de Cod Silvic menține un sistem etatist și prescriptiv de reglementare rezultat al poziționării majorității factorilor interesați și experților participanți la consultări și dezbateri ca soluție preferată pentru gestionarea pădurilor naționale, deși din perspectiva Strategiei Naționale pentru Păduri 2030 se prevedea necesitatea unui simplificări și eficientizări a cadrului legislativ bazată, între altele, și pe mecanisme de asumare voluntară a unor obligații.
Proiectul de Cod Silvic creează nemulțumiri punctuale pentru majoritatea factorilor interesați care scot în evidență principalele puncte conflictuale care au trebuit să fie integrate în grupurile de experți și în dezbaterile publice.
Consorțiul la care a participat și USV a urmărit să identifice puncte de echilibru pentru soluționarea acestor conflicte, ultimul cuvânt în tranșarea intereselor divergente referitoare la păduri aparținând desigur autorității. Prin urmare, varianta de față prezintă unele diferențe față de cea livrată de consorțiu, ea reflectând decizii și preferințe ale autorității și ale factorilor interesați integrate prin procesul de consultare care a avut loc în perioada ultimului an. Desigur, dezbaterile vor continua sub umbrela Parlamentului și deciziile ce vor fi luate vor fi decizii politice cu privire la satisfacerea așteptărilor principalilor factori interesați.
Facem precizarea că răspunsurile reprezintă poziția Facultății – nu este un răspuns personal, ci comun, al întregii echipe care a lucrat la Proiectul de Cod silvic.
