În urmă cu câteva zile orașul Anina din județul Caraș Severin a sărbătorit 250 de ani de când a fost întemeiat. Istoria sa interesantă este redată de cei de la Centrul de Promovare Turistică.

Iat-o:

Colonia muncitorească de pe teritoriul actual al localităţii Steierdorf – Anina, creată în anul 1773 ca exploatare forestieră orăviţeană a Aerariului Montan, a fost aşezată la vremea aceea într-o pădure seculară aproape de nepătruns şi se afla sub administraţie Austro – Ungară. De menţionat că Aerariul (se citeşte Erariul) reprezintă denumirea pentru fiscul austriac, folosită de către Cancelaria Imperială în secolele 17 – 19, noţiunea semnificând proprietatea statului.

Micul orăşel minier Oraviţa poseda la acea vreme, pe lângă minele de cupru şi aur, un atelier de forje şi topitorii de aramă, care consumau cantităţi mereu mai mari de lemn şi mangal. Pentru a acoperi aceste necesităţi era necesară o pătrundere în zonele împădurite mai îndepărtate. Forţa de muncă era deficitară. Românii bănăţeni din zona Oraviţei ale căror obligaţii de robotă au constat mai cu seamă în tăiatul lemnelor din pădure şi transportul acestora la mine şi bocşe, precum şi în producerea mangalului în aceste bocşe, au reuşit să facă faţă tot mai greu pretenţiilor crescânde ale oficiilor miniere. Totodată, aceştia nu erau dispuşi să muncească o perioadă foarte îndelungată la o distanţă apreciabilă de localitatea de reşedinţă.

Pentru a înlătura această anomalie, maistrul minier superior Franz Müller von Reichenstein, administratorul montanistic superior Redange, maistrul metalurg superior Fluck şi contabilul Lammer de la Oficiul Minier Superior Oraviţa au hotărât colonizarea unor muncitori forestieri, cărbunari şi cărăuşi din Austria.

Funcţionarul minier Peter Kastel, originar din Stiria, a fost însărcinat să recruteze forţă de muncă calificată, din ţinutul său natal şi din Austria Superioară. Acesta şi-a dus sarcina prompt la îndeplinire.

Încă în acelaşi an au fost recrutate şi aduse 34 familii formate din 70 de adulţi (41 necăsătoriţi şi 29 căsătoriţi – 16 bărbaţi şi 13 femei) şi 24 de copii (10 băieţi şi 14 fete), din zonele Schladming – Ausee – Goisern – Ischl – Gmunden, din împrejurimile lacurilor Grundl – Hallstatt – Wolfgang – Traun.

Viitorii colonişti au ajuns la Viena în 6 iunie de unde, două zile mai târziu s-au îmbarcat pe un vapor cu care au navigat pe Dunăre până la Panciova. De aici au continuat drumul pe uscat la Palanca Nouă, apoi la Oraviţa, până la destinaţia finală.

Coloniştii au ajuns şi s-au stabilit în regiune la 24 iunie 1773. Aceşti primi colonişti şi întemeietori ai localităţii au dat aşezării numele de Steirer – Dorf (Satul celor din Steier), ulterior transformat în Steierdorf. Familiile au purtat numele Gaiswinkler, Rahner, Schmaranzer, Stocker, Moser, Lichtnauer, Denz, Schöner, Brandstätter, Hammer, Hansel, Tritscher, Rettenbacher, Schneider, Salzmann, Zanziger, Zauner, Zierler, Zimmermann şi Berger, nume întâlnite în mare parte şi astăzi în Steierdorf – Anina.

Coloniştii şi-au început activitatea în valea unde se află actualmente strada Şcolii. Ei au tăiat pădurea în apropierea apei, făcând loc pentru primele locuinţe, de fapt nişte barăci din lemn, care ofereau adăpost de vitregiile vremii şi de animalele sălbatice. Astăzi, o cruce de piatră aminteşte de locul unde diaconul romano – catolic Franz Sommer din Oraviţa a citit prima slujbă pentru coloniştii din Steierdorf. Pentru această festivitate, primul altar a fost amenajat pe ciotul unui fag secular, tăiat în prealabil de către Johann Tritscher”.

În zilele noastre, în apropierea crucii, administrația locală din Anina a ridicat și o casă care se dorește a fi reconstrucție a primelor case realizate în zonă de către coloniști, după cum precizează Daniel Danu, viceprimarul cu atribuții de primar orașului Anina:

„Căsuța este un proiect mai vechi. Cu ideea a venit un cetățean care a plecat din Steierdorf  în Germania, care a găsit în arhivele de la Viena modelul de case folosit de primii coloniști care au venit în Steierdorf. După schițele aduse de dânsul, Florin Lătărețu îl cheamă, am construit, cu colegii de la Primărie, această casă. Urmează să o utilăm și să o folosim ca obiectiv turistic, reprezentând piatra de căpătâi de unde a plecat și s-a dezvoltat localitatea noastră”, a spus el pentru un site local de știri.

Sursa: cniptanina.ro

Foto: Reper 24