Compensațiile pentru proprietarii de păduri protejate au devenit un fel de ou fierbinte în Guvern.
„Normele metodologice de acordare, utilizare și control a compensațiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, din cauza funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă” se plimbă între ministere, fără a primi aviz pozitiv.
Documentele care ar permite plățile pe 2024 circulă între Ministerul Mediului și cel al Finanțelor din toamnă. Cei de la Finanțe găsesc mereu câte o „chichiță” și retrimit Normele la Mediu, spunând că avizează favorabil, dar „cu următoarele propuneri și observații”.
Ultimele astfel de observații se referă la buget. Ei susțin că Ministerul Mediului nu a întocmit cum trebuie fișa financiară, deoarece „redă doar impactul asupra cheltuielilor bugetare, fără a conține propuneri de majorare a veniturilor bugetare sau de diminuare a altor naturi de cheltuieli, astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar”.
O altă observație a celor de la Finanțe este că nu precizat și cuvântul „trezorerie” în articolul referitor la conturile bancare ale beneficiarilor, ci doar „instituții bancare”. Să nu uităm că au fost adăugate și primăriile pe lista beneficiarilor. (Am scris despre acest subiect, AICI).
Una peste alta, acest gen de „ping-pong” durează de aproape 6 luni, timp în care proprietari de păduri așteaptă să își primească banii. Sau, dacă statul se eschivează și caută pretexte să nu plătească, măcar să le permită să valorifice propria pădure.
Pentru perioada 2023 -2027 vorbim despre 998 milioane de lei, adică 201 milioane de euro. Vorbim despre aproximativ 65.000 de hectare în T1 și circa 370.000 mii de hectare T2.
Merită spus că aceste compensații le plătim noi, cetățenii. Schema de ajutor, aprobată deja din august 2023 de Comisia Europeană, e plătită din bugetul de stat.
În Hotărârea de Guvern se precizează că se acordă compensații pentru următoarele tipuri de pădure:
- Din tipul funcţional T1 fac parte pădurile cu funcţii speciale de protecție a naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de masă lemnoasă pentru conservarea biodiversităţii. În tipul funcţional T1 sunt incluse pădurile constituite în zonele de protecţie strictă sau integrală a ariilor naturale protejate, rezervaţiile ştiinţifice, pădurile virgine şi cvasivirgine, rezervaţiile naturale, care conservă resurse genetice deosebite, siturile naturale ale patrimoniului universal UNESCO.
- Din tipul funcţional T2 fac parte pădurile cu funcţii speciale de protecţie în care recoltarea masei lemnoase este substanţial diminuată, astfel încât prin restricţiile impuse să nu fie afectat ecosistemul forestier.
Potrivit Hotărârii de Guvern, beneficiarii trebuie să facă dovada „că nu au existat tăieri ilegale în pădurile încadrate în tipurile funcționale T1 și/sau T2 în anul anterior anului pentru care se face solicitarea de acordare a compensațiilor, în volum mediu mai mare de 1 mc/ha”.
Discuțiile pe această temă a compensațiilor sunt frecvente și sunt pro și contra. Una dintre luările de poziție e aceasta: dacă statul nu are bani, el trebuie să îi permită proprietarului de pădure să valorifice masa lemnoasă. Nu poți să îi interzici, fără a-l compensa. Ori, dacă nu poți nici să îl compensezi, nici să îi permiți să valorifice masa lemnoasă, care e soluția?
Mai mult, banii pentru 2023 s-au „pierdut”. Pentru că Ministerul de Finanțe a întârziat cu „observații” avizarea favorabilă, Ministerul Mediului nu a putut face plățile, deși avea bani în buget pentru asta. A trecut anul 2023, a venit 2024. „Nu se mai poate plăti retroactiv”, au spus cei de la Finanțe… Prin urmare, banii pentru proprietarii de păduri au fost utilizați la altceva.
Și, încă un detaliu: proprietarii de păduri, fie că sunt persoane fizice, obști sau composesorate, se adresează instanței pentru a-și recupera banii la care au dreptul prin lege. Sunt foarte multe plângeri prealabile în acest sens. În cele din urmă, statul ajunge să plătească, obligat de decizii judecătorești, de mult mai multe ori suma respectivă. Statul, adică noi…
De menționat, în urma deciziei 36 din 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție suprafețele forestiere care au dreptul la compensații sunt doar cele incluse în Situl Natura 2000. Art 97 din codul silvic care reglementează axeste drepturi a fost interpretat de ICCJ, în decizia 36/2015, ca fiind aplicabil doar siturilor Natura 2000. Deciziile ICCJ sunt obligatorii pentru instanțele de judecată