Toată țara a văzut cel mai lung pod din lemn lamelar construit în România, peste râul Someș, la Sângeorz-Băi. O lucrare superbă, care demonstrează tuturor că lemnul nu e doar frumos, nu e doar ecologic, ci e și rezistent. Pe acest pod vor trece și mașini, iar constructorii spun că va dura 100 de ani…. Primăria se laudă cu el, iar studenții vin să îl vadă și să îl analizeze.
Daniel Sâdor este cel care a „desenat” și gândit podul.
E unul dintre oamenii de bază ai companiei Silvania Internațional din Lunca Ilvei, firmă ce face parte din grupul MIS, grup fondat de Emil Iugan.
El e cel care creează, lucrând cu softuri complicate, tot felul de lucrări din lemn masiv. Inclusiv acest cel mai lung pod din lemn lamelar din țară.
O minune de lucrare în care se îmbină perfect frumusețea lemnului, a locului, modernitatea și tradiția zonei.
Am vrut să îl cunoaștem mai bine pe cel care a imaginat podul șerpuit, devenit deja, înainte de finalizare, o atracție turistică.
Daniel este din Anieș, un sat din comuna bistrițeană Măieru. E căsătorit și are două fetițe.
Nu e un om prea vorbăreț, ci mai degrabă sobru.
Tatăl său a fost strungar iscusit. A câștigat și câteva competiții pe vremuri, chiar locul I pe țară, pe când clasa muncitoare participa la concursuri între fabrici și uzine. S-a prăpădit, însă, prea devreme… Soția sa a avut grijă ca băieții lor, trei la număr, să crească oameni harnici, de nădejde.
Sunt opt ani de când Daniel Sâdor face proiectare tehnologică la Silvania. I-a plăcut lemnul de mic.
„Din copilărie meșteream lemn. Mi-am făcut singur un căruț, apoi un tractoraș din lemn, cu mâna mea”, povestește Daniel pentru forestmania.ro. Când a mai crescut, la fel… nu se dădea înapoi de la muncă. Dar cel mai mult îi plăcea să construiască. Și-a dat seama că orice construcție începe cu un plan, cu un desen. Așa se face că a ajuns la Facultatea de Arhitectură de la Cluj. Nu a mai dat însă și licența…
Azi, fiecare grindă din podul de la Sângeorz are propria ei planșă. Daniel lucrează cu un soft dedicat structurilor din lemn, Cadwork.
Departe de a se lăuda cu ceva, spune că podul cel fain a fost – și este, încă – muncă de echipă.
„Suntem mulți cei care am lucrat și lucrăm la partea de execuție. Contractul nu e doar pentru pod, sunt mai multe lucrări, e un ansamblu. Și avem asociere și cu alte companii. Eu mă ocup de partea de arhitectură, de îmbinări, din partea Silvania. Mai sunt și cei de la firma asociată. Suntem o echipă unită… Colegul meu, Lucian Tomi, se ocupă de vize și proiectare tehnologică, Doruț Someșan e maistru grinzi lamelare și Onisim Tomuța e șef producție fabrică. Mai avem echipa din hală, care a făcut tăierile și frezările grinzilor. Mai este echipa din șantier, care a făcut tratamentele și montajul. Suntem destui”, ne spune Daniel.
Emil Iugan e mândru de echipa lui. Oameni unul și unul. Grupul MIS e, de fapt, o mare familie. Sute de angajați care se știu de la grădiniță…
„Ce facem noi aici, pe lângă producție și utilizarea tehnologiei în producție? Ne asigurăm că dăm încă o viață lemnului. Că l-am luat din pădure și ne asigurăm că, prin produsele noastre, va mai trăi încă o sută de ani. Și facem asta cu o echipă bună, cu o echipă tânără, care pe lângă știință, mai face ceva: pune suflet”, subliniază Emil Iugan.
Cât era student, Daniel s-a apucat să își facă o casă a lui, din lemn rotund. Cu drujba și… mult efort. A avut ca ajutoare doi veri și a ridicat-o. E pe Valea Anieșului și arată tare bine, chiar dacă nu e gata.
L-am întrebat de unde avea bani, ca student. „Mama m-a ajutat. De fapt, mama mi-a fost întotdeauna alături. Nu e zi să nu mă gândesc la asta. Îi mulțumesc pentru toate eforturile pe care le-a făcut pentru mine”, mărturisește Daniel.
Mama lui Daniel a devenit așadar și mamă și tată pentru copii. O femeie muncitoare, ordonată și fermă. Altfel cum să ții în frâu trei băieți?
A fost mai întâi contabilă la centrul de colectare fructe de pădure, apoi a devenit contabilă de ocol silvic. În cele din urmă, a ajuns la MIS Grup. S-a dovedit om valoros, așa că astăzi e director economic pe întreg grupul de firme. Sute de angajați, milioane de produse din lemn, contracte, plăți, furnizori și… multă răspundere.
Băieții îi sunt aproape. Toți trei lucrează în cadrul MIS Grup. Unul e la Montana, se ocupă de licitații și contracte, altul se ocupă de sistemul SUMAL și achizițiile de masă lemnoasă, iar Daniel e responsabil cu biroul de proiectare al Silvania Internațional.
Ca să poată avea rezultate și să vadă modele din afară, Daniel Sâdor a fost plecat de zeci de ori din țară la firme de prelucrare a lemnului. A fost în Germania, Austria, Elveția. A stat cu ei, a învățat, a studiat fiecare pas, fiecare procedură. A mers la expoziții, la târguri, a vorbit cu ingineri… Puse cap la cap, sunt săptămâni, dacă nu luni de zile petrecute în afară.
„Acum avem și noi linii de prelucrat lemn stratificat și lamelar. Unul e pentru tâmplărie și mobilier, altul pentru structuri de rezistență.
Facem grinzi de 14 metri. Avem o linie nouă pentru grinzi curbate, care merg până la 30 de metri. Tehnologia va ajuta foarte mult industria lemnului din România, pentru că doar așa poți concura cu străinii, oferind ce au ei, făcând și tu ce fac ei”, mai spune Daniel.
Cel mai probabil, de Ziua Națională va avea loc inaugurarea podului de la Sângeorz-Băi. Primăria l-a trecut pe lista proiectelor de succes. A atras atenția tuturor, pentru că e, într-adevăr, o lucrare faină.
Atât de faină că fetița cea mare a lui Daniel o tot desenează! Iată podul văzut de o copilă de 5 ani:
Următorul pas pentru Daniel e să construiască tot mai mult din lemn.
„Vom face case de locuit, dar și hale pentru ferme. Am fost la câteva târguri agricole și pe lângă utilaje, au fost și prezentări de ferme propriu-zise, grajduri pentru animale. Sunt din lemn, acolo, în Elveția, Germania. Cu deschideri mari… Lemn stratificat. Așa vor fi și la noi”, spune el.
„În cele din urmă, lumea va înțelege că s-a terminat cu plasticul, se termină și cu betonul în toate construcțiile. Va veni rândul lemnului. Deja suntem cu un pas pe acest drum. Pe acest pod, dacă vreți, care face legătura cu viitorul construcțiilor. De la lingurițe până la case și clădiri publice, se va lucra cu mult lemn”.
[…] Citește continuarea aici […]