Senatorul UDMR Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, a depus astăzi la Parlament proiectul de lege prin care ar urma să fie reintrodusă cota de vânătoare la urs.
„Nimic nu este mai important decât viața umană! Introducem prin lege cotele de vânătoare la urși. Propunem o cotă de prevenție anuală de 426 de exemplare, pentru a putea ține sub control creșterea populației de urs. Cotele de prevenție și intervenție se bazează pe un studiu științific care arată că populația de urși din România este în creștere și că specia nu va fi afectată de intervenție”, a explicat parlamentarul UDMR într-o conferință de presă.
În acest moment, cota de prevenție la urs stabilită de Ministerul Mediului, în acord cu Academia Română, este de 140 de exemplare, iar cota de intervenție – 55 de exemplare.
„Densitatea în anumite zone e atât de mare încât afectează specia în sine. Cota de 426 de exemplare recoltate anual nu va avea niciun efect negativ asupra populației de urs brun în România. Dacă vorbim de pagubele produse în agricultură și zootehnie, cifrele sunt îngrijorătoare. Ministerul Mediului a plătit daune către fermieri de peste 3 milioane de lei numai în acest an. Proiectul UDMR a fost susținut de 103 parlamentari, atât din arcul guvernamental, cât și din partea opoziției și acest lucru demonstrează că protecția vieții umane nu depinde de culoarea politică și că este necesară o intervenție eficientă pentru gestionarea problemelor cauzate de suprapopularea de urși. Problema e că dacă nu avem un management al populației de urs făcut prin instrumente ale statului, oamenii vor începe să ia măsuri singuri. Ei trebuie să simtă că sunt protejați de stat. Și eu nu vreau să văd urși otrăviți, călcați de tren sau ținuți în lanț. Vreau să văd lege, ordine de ministru, management cinegetic și echilibru ”, a declarat Tánczos Barna pentru forestmania.ro.
„Populația de urs din România este una dintre cele mai mari din Europa”
În Expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege, fostul ministru explică:
„Managementul populației de urs brun trebuie abordat pe baze științifice. Analizele recente demonstrează că această specie beneficiază de o stare de conservare favorabilă în România. Specia nu este în pericol, nu scade efectivul, nu sunt zone unde această specie să fie în pericol. Acest obiectiv menționat în Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun (Ursus arctos) din România, aprobat de MMAP prin Ordinul nr. 625/2018 și ca obligație pentru România ca stat membru UE se îndeplinește.
După perioada 2016-2021, în care evaluarea speciei, contrar recomandărilor științifice, nu a fost efectuată în România, cel mai recent studiu privind estimarea populațiilor de urs, râs și pisică sălbatică, realizat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“ și Universitatea Transilvania din Brașov, a estimat populația de urs brun din România la un interval de 7410-8590 de exemplare. Populația de urs din România este una dintre cele mai mari populații din Europa, reprezentând aproximativ 40% din populația Europeană.
Concluziile studiului arată că sutele de relocări efectuate s-au dovedit neeficiente, urșii maturi relocați au revenit la locul de origine, sau au creat conflicte în zonele de relocare și a trebuit să fie eliminați. Țările europene au refuzat preluarea unor exemplare, chiar și în condițiile în care aveau habitate favorabile pentru existența urșilor, iar populațiile lor sunt într-o stare critică sau au dispărut.
Pentru specia urs valoarea totală a pagubelor raportate pentru perioada 2015-2021 este de 14.394.019 lei, cu un maxim la nivelul anului 2021 (5.734.385 lei) și cu un minim la nivelul anului 2016 (13.100 lei), distribuția valorilor la nivel județean, fiind identică cu cea a numărului de dosare”.
Adoptarea acestei legi va completa pachetul de măsuri pe care Tánczos Barna l-a implementat în ultimii ani la Ministerul Mediului, cum ar fi intervenția imediată în cazul urșilor periculoși, planul de acțiune pentru reducerea conflictelor om-urs, sprijinul pentru garduri electrice pentru fermieri.
Decizia finală privind proiectul de lege va fi luată de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și apoi de plenul Camerei Deputaților.
