Cea de-a 15-a Conferință asupra Diversității Biologice (CBD), întâlnire internațională care reunește guverne din întreaga lume, a avut loc la Montréal, Quebec, la sediul Secretariatului CBD al ONU, în perioada 7 – 19 decembrie 2022.
Secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuț Sorin Banciu, a fost prezent la conferință și a sintetizat, pe pagina sa de Facebook, ce s-a decis:
„Summitul de la Montreal (COP 15), privit ca o „ultimă șansă” pentru protejarea naturii, s-a încheiat astăzi. După aproape două săptămâni de negocieri, putem răsufla ușurați. COP 15 a fost un succes! Lumea are, în sfârșit, obiective clare de protecție și restaurare a naturii și un fond global pentru biodiversitate. Sunt mândru că am participat la luarea acestei decizii globale pentru protejarea naturii și, implicit, pentru protejarea climei.
Printre cele mai importante rezultate alte Summitului, numărăm următoarele angajamente pe care statele și-au asumat să le îndeplinească până în 2030:
- conservarea a cel puțin 30% din suprafața terestră și marină a lumii (față de actualul 17% pentru zonele terestre și 10% pentru cele marine),
- restaurarea a cel puțin 30% din suprafața terestră și marină aflată în stare de degradare,
- subvenționarea țărilor subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare cu cel puțin 30 de miliarde de dolari pe an,
- împiedicarea completă a pierderii de arii bogate în biodiversitate,
- reducerea risipei alimentare globale cu jumătate, cuplată cu reducerea semnificativă a consumului în exces și a deșeurilor,
- mobilizarea a cel puțin 200 de miliarde de dolari pe an, atât din surse publice, cât și din surse private, pentru a finanța natura și
- reducerea subvențiilor dăunătoare naturii cu cel puțin 500 de miliarde de dolari”.
Ce înseamnă pentru România?
Contactat de forestmania.ro, Ionuț Sorin Banciu a explicat mai detaliat ce urmează după acest summit și cum suntem noi afectați de aceste decizii.
„Noi am susținut punctul de vedere al Consiliului European, România fiind alături de statele UE în aceste demersuri. Ideea este că protejarea naturii costă. Și s-a pus problema finanțării statelor în curs de dezvoltare. Sunt 200 de miliarde de dolari la nivel global costuri asumate pentru protejarea biodiversității. Există și o țintă de redirijare a subvențiilor dăunătoare biodiversității – agricole sau pentru combustibili fosili – de 500 de miliarde de dolari.
Discuțiile au fost ample și pe mai multe teme. Cât la sută protejăm? Cât la sută restaurăm? Cum facem să avem un management mai eficient al ariilor protejate? Pentru că s-a spus foarte clar: nu alocăm finanțare până nu știm pentru ce.
Ceea ce s-a întâmplat la COP 15 a fost un fel de Acord de la Paris pe biodiversitate, adică foarte important. Avem un million de specii în pragul extincției. S-a discutat despre cauze. S-a discutat despre reducerea pesticidelor, a excesului de nutrienți. Adică despre reducerea factorilor care duc la pierderea biodiversității. Se vrea ca în 2030 să nu mai avem pierderi de specii. Să înceapă să își revină natura pe care noi am stricat-o în ultmii zeci de ani. Dacă vorbim de păduri: dacă nu replantez, tot eu mor de foame. Pentru că aproape tot ce avem nevoie vine din natură.
Pentru România nu e nimic în plus față de ceea ce ne-am asumat la nivelul Uniunii Europene. Doar că va trebui să facem planuri naționale de protejare a biodiversității. UE spune că avem fonduri, dar noi spunem că avem nevoie de o linie de finanțare dedicată. Ieri, la Bruxelles, s-a discutat despre Regulamentul de restaurare a naturii. Ceea ce presupune costuri. Noi va trebui să facem calcule, să vedem ce înseamnă asta. Avem habitate și în arii Natura 2000, și în afara lor. Dar nu știe nimeni cum arată cele care nu sunt în Natura 2000! Trebuie să facem evaluare. Nu e vorba doar de păduri, ci și de ape, de zone umede. Uniunea te lasă să rezolvi problema la nivel național. Și noi avem mereu alte priorități. Cei de la Fonduri europene au în vedere drumuri, autostrăzi, cei de la Agricultură spun de siguranța alimentară… Încercăm să obținem plăți pentru cei care au terenuri în ariile Natura 2000 din bugetul național. Aceste arii trebuie extinse, de la 26% la 30%. Avem de rezolvat protecția strictă. Suntem la 4%, va trebui să ajungem la 10%. Asta înseamnă zone scoase din producție. Am început cu suprafețele deținute de stat, cu parcurile naționale. Dar e complicat, pentru că nu toate sunt deținute de stat, sunt și proprietăți private. Iar eforturile de compensare sunt doar în sarcina statului”, ne-a explicat Ionuț Sorin Banciu.
