DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

-4 C
București
-4.8 C
Sibiu
-5.1 C
Suceava
-5.4 C
Covasna
-5.4 C
Piatra Neamț
-6.5 C
Braşov
-4.6 C
Bistrița
-5 C
Râmnicu Vâlcea
miercuri, februarie 19, 2025

Sărbătoare la Silvania Internațional: forestierul Octavian Ilieșiu a împlinit 78 de ani

Recomandate

„Ce vedem aici?” l-am întrebat pe Tavi Iugan când am ajuns, acum doi ani, în fabrica de prelucrare a lemnului Silvania Internațional. „Vedeți cel mai frumos loc din industria lemnului!”, ne-a răspuns, zâmbind mulțumit. Locul era frumos, într-adevăr, datorită peisajului, materiei prime, utilajelor și construcțiilor. Dar Tavi Iugan voia să spună altceva. Că era frumos datorită oamenilor.

Am mai scris despre cei de la Silvania. Emil Iugan îi numește familia lui, deși sunt cu sutele. Știe despre fiecare ce situație are, ce familie, copii, ce greutăți sau vise are. Nu e un „CEO” tipic. Iar ieri după-amiază s-a urcat în mașină și s-a dus la restaurant, ca să îl sărbătorească așa cum se cuvine pe unul din „familie”.

Octavian Ilieșiu a împlinit 78 de ani. Maistru de exploatare forestieră. „Este ceva neegalat în industria forestieră din România”, ne-a spus, emoționat, bucuros și uimit parcă, Emil Iugan. Cum să nu sărbătorești așa ceva?

„M-aș plicitisi acasă”, ne-a spus Octavian Ilieșiu, care e pensionar deja de ceva vreme… Conduce azi o echipă de 20 de tineri cu care scoate lemnul din pădure și îl aduce „în cel mai frumos loc din industria lemnului”.

Lemnul trece printr-o serie de utilaje până să ajungă cherestea sau produs finit. Cei de la Silvania fac o mulțime de lucruri, că doar tradiția prelucrării lemnului e lungă în Bistrița. Dar fără exploatare forestieră, n-ar avea cu ce lucra. Zi de zi, Octavian Ilieșiu a venit la muncă pentru a se asigura că fabrica are materie primă și poate onora comenzile.

Este cel mai experimentat om al nostru. I-a școlit pe toți, ingineri sau fasonatori, orice. A lucrat la IFET, apoi, când s-a pensionat, a venit aici. Are 78 de ani și încă lucrează. Este un eveniment unic în sectorul forestier românesc”, ne-a mai spus Emil Iugan. Au mers câțiva din echipă la restaurant, pentru a se bucura împreună. I-a scris și un mesaj.

În mai bine de jumătate de secol de muncă la pădure, Octavian Ilieșiu le-a văzut și trăit pe toate. L-am întrebat dacă e o problemă cu forța de muncă, dacă sunt oameni cu care să lucreze. „Sunt exact câți trebuie”, spune. Cumva, piața se reglează ea, nu trebuie să ne preocupăm… Vorbește puțin. Dar vede totuși o diferență între cum era „pe vremuri” și cum e azi.

„Pe atunci se alegeau oameni cu experiență. Un om bun îl puneai maistru după acest criteriu. Azi însă sunt oameni care au și pregătire, și experiență. Adică știu și practică, și teorie. E mai bine”.

A început să lucreze ca măsurător de diametre și lungimi, în 1964. Apoi a fost trimis la o școală de sortatori. Apoi la una de șefi de parchete. Din 1967 a devenit maistru de exploatare. Știe fiecare dată – zi, lună, an… Fiecare pas înainte a însemnat ceva. Și-a luat mereu munca în serios și a vrut să facă mereu mai mult, mai bine, mai profesionist. A făcut, la Sighetu Marmației, și școala de maiștri forestieri. „Am fost cel mai bun acolo. Singurul post care era la IFET de maistru de exploatări forestiere l-am luat eu”, spune Ilieșiu. Se simte din felul în care o spune că e mândru de asta.

Din 20 noiembrie 1967 a fost șef peste forestierii din IFET. A gestionat un bazin forestier uriaș, care se întindea până la limita cu județul Suceava. A lucrat 31 de ani la IFET și din 1998 lucrează în compania fondată de Emil Iugan.

„O să lucrez atâta timp cât îmi va permite sănătatea. Deocamdată nu am nicio problemă”.

Octavian Ilieșiu nu a stat toată viața doar în pădure. Are o familie frumoasă, e tată a trei fete. Două sunt profesoare și una e farmacistă. „E la Cluj”, spune cu un pic de tristețe, că n-a rămas aproape, în Bistrița-Năsăud.

Când merge la târguri sau la evenimente cum ar fi Ziua Forestierului, Emil Iugan vine cu o echipă de oameni, niciodată singur. Ca un profesor cu elevii: să vadă, să audă, să asculte, să învețe de la alții. Fiecare din cei care îl însoțesc poate vorbi o săptămână fără oprire despre lemn… Echipa e „motorul” fabricii din Lunca Ilvei.

Mulți din angajații de la Silvania Internațional se cunosc de la grădiniță. Au lucrat împreună în diverse locuri și apoi aici. Sunt multe femei angajate, chiar și în producție. La sortare, de exemplu, e Rodica. Ea răspunde, practic, de prima verigă, este „doamna cu buștenii”. Stă în cabina de sortare și are un rol esențial în clasificarea lemnului pe calități, odată ce acesta e adus din exploatările forestiere.

Din buștenii de categoria A și B se fac anumite produse – cherestea, de exemplu – din celelalte categorii se fac alte produse – grinzi, scândură, șipci, capace, lăzi etc. Rodica stabilește cu ochiul liber care buștean e potrivit pentru o linie de producție sau alta. Și, cu ajutorul unui aparat care are la bază un soft, bușteanul e trimis către boxe.

 „Pentru a rezista, trebuie să investești în tehnologie și să vii cu produse noi. Trebuie să dai plus-valoare lemnului. Vorbim despre valorificare superioară. Nu e suficient să tai bușteanul și să faci cherestea. Nouă ne-a transmis domnul Iugan spiritul patriotic și dragostea de pădure. În grupul nostru, oamenii știu rânduiala, sunt din ce în ce mai puțini în România care o știu”, ne-a spus unul dintre inginerii companiei, Mihai Scridonesi, el însuși fiu de pădurar.

Pădurea m-a ținut sănătos. Aerul, munca”, spune Octavian Ilieșiu. Munca făcută cu plăcere.

Lângă fabrică, Emil Iugan a construit un Centru de inovare pentru idustria lemnului. Singurul centru privat de acest gen din România. Periodic se adună aici specialiști și discută despre valorificarea resurselor locale. Bioeconomie.

O clădire modernă, lucrată cu cele mai bune materiale și clădită de cei mai buni oameni. Cu lemnul adus din pădure de Octavian Ilieșiu și echipa lui.

Pe pereți sunt câteva tablouri cu țărani români la diverse munci. Pentru că Emil Iugan a ajuns departe privind mereu în urmă cu respect. Crede că „motorul dezvoltării satului românesc a fost și va rămâne gospodăria țărănească”. 

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi