În urmă cu câteva zile, miniștrii Mediului și Agriculturii din Chile participau la prezentarea unui sistem de detectare timpurie a incendiilor. Este vorba despre FireWatch, un sistem capabil să detecteze un incendiu în fază incipientă la o distanță de 20 km, bazat pe senzori optici cu capacitate de detectare a fumului și monitorizare 24/7 a unei suprafețe de până la 125.000 hectare. Autoritățile din Chile au luat măsuri în urma incendiilor repetate produse în ultimii ani în mai multe zone ală țării.

„Sistemul de detectare timpurie a incendiilor forestiere IQ FireWatch va fi operațional la sfârșitul lunii ianuarie și va ajuta la protejarea comunităților din Maipú, Pudahuel, Padre Hurtado, Curacaví și María Pinto. Acest proiect este realizat de Universitatea din Chile, CONAF și Sermi de Medio Ambiete”, anunță compania.

Vara lui 2022 a însemnat și pentru Europa o criză a incendiilor de o intensitate și o amploare excepționale. Potrivit Serviciului European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS) CEMS, la 17 decembrie 2022, peste 786.000 de hectare au ars în Uniunea Europeană, în timp ce au fost înregistrate peste 2.700 de incendii de pădure. Suprafața arsă în 2022 este de aproape 2,5 ori peste media 2006-2021. Spania a fost cea mai afectată țară europeană, cu peste 300.000 ha arse.

În aceste condiții, se caută soluții.

„Ne-am obișnuit deja cu sistemul digital în viața de zi cu zi, pentru că avem SUMAL 2.0. Dar nu trebuie să avem doar control. E nevoie de soluții digitale și pentru prevenirea incendiilor”, a spus, în prezentarea pe care a făcut-o la Conferința Administratorilor și Proprietarilor de Păduri de la Miercurea Ciuc, dr. ing Melles Előd, președintele Asociației Proprietarilor și Administratorilor de Păduri.

„Avem o statistică tristă, de 7 ori mai multe incendii în 2022 în pădurile de stat. Cauzele sunt mai multe – secetă, vreme extremă, neglijență. Chiar și un ciob poate duce la incendiu.

Există trei metode digitale de protecție a pădurilor și prevenirea incendiilor, chiar dacă niciuna nu e 100% sigură și nici ieftină.

Prima este cea pe bază de senzori. Aceștia determină schimbarea cantității de vapori și pot face diferența între un grătar și un incendiu. Identificarea unui incendiu real durează maxim 60 de minute.

Senzorii au cost redus, se pot monta mai mulți și astfel crești eficiența, precizia. Ei pot trimite date pe email în timp real, nu necesită schimbarea bateriilor (cele pe care le au durează 10 – 15 ani). 1 senzor poate acoperi între 3 și 5 hectare de pădure.

Camerele de supraveghere de înaltă rezoluție sunt o doua opțiune. Ele ajută la localizare și pot „recunoaște” un incendiu în 1 – 3 ore. Acoperă între 15 și 100 de kilometri, dar presupun cheltuieli mari. În Parcul Cozia este instalat un astfel de sistem, care a costat în jur de 500.000 de euro.

Prin satelit, a treia metodă, zona afectată e identificată din spațiu, ceea ce înseamnă un interval de 3 – 6 ore. Este și cea mai scumpă opțiune”, a explicat dr. Melles.

Camere în Parcul Național Cozia

Printr-un proiect POIM implementat în vara anului 2022, Administrația Parcului Național Cozia a finalizat achiziția, amplasarea și punerea în funcțiune a unui sistem de detectare precoce a eventualelor incendii de pădure. 

Pavel Prundurel, managerul Parcului, a explicat, pentru forestmania.ro, despre ce e vorba.

„Sistemul este compus din camere de supraveghere de înaltă rezoluție, amplasate pe pilonul RADIOCOM din Vârful Cozia, precum și din sistemul de recepție a informațiilor furnizate de aceste camere despre eventualele incendii, amplasat la sediul Parcului Național Cozia din localitatea Brezoi, jud. Vâlcea. Camerele de monitorizate scanează continuu o zonă geagrafică cu un diametru de aproximativ 100 km.

Încă de la configurarea acestor echipamente și punerea lor în funcțiune s-a dovedit că utilitatea acestora este de maximă importanță. Alertele privind detectarea unor mici semne de incendiu se transmit în timp real pe serverul administrației parcului și se poate interveni foarte rapid, eliminându-se astfel pagubele produse de incendii și cheltuielile generate pentru aceste intervenții. Informațiile primite sunt fotografii de foarte bună calitate, precum și date geospațiale de mare precizie (latitudine, longitudine), toate într-un proces dinamic setat cu data, ora, minutul și secunda preluării informațiilor.

Bazele cartografice pe care se pot monitoriza eventualele incendii pot fi după caz hărți amenajistice forestiere foarte detaliate, hărți ale UAT-urilor, etc.,

Credem că un sistem național de supraveghere în vederea unor intervenții rapide în caz de incendii în fondul forestier ar fi foarte util în timpul cel mai scurt posibil, având în vedere mulțimea evenimentelor de acest gen întâmplate în ultimii ani. Sistemul de detectare a eventualelor incendii supraveghează toate zonele peste care au acoperire camerele de monitorizare: localități, terenuri agricole, vegetație forestieră, etc, deci poate fi foarte util în toate situațiile. 

Printre altele, avantajele unui proiect național prin fonduri europene în acest domeniu are ca puncte tari faptul că există pe piață tehnică performantă de supraveghere – monitorizare video; o rețea optimă de puncte de observare (piloni) duce la o acoperire aproape în totalitate a suprafeței naționale; importanța serviciilor oferite de sistemul de detecție este una de importanță deosebită”, spune Pavel Prundurel.

Silvanus, un proiect uriaș

Pentru că incendiile de pădure au făcut ravagii în foarte multe zone de pe glob, specialiștii au decis să ia măsuri. Astfel, a luat naștere un proiect de management forestier dedicat prevenirii incendiilor, Silvanus. El include zeci de parteneri – instituții – din 49 de țări. România e reprezentată în proiect de Asociația Forestierilor – ASFOR și Fundația pentru SMURD.

Cei de la ASFOR au oferit detalii:

„Proiectul SILVANUS urmărește crearea unei platforme de management forestier care să gestioneze prevenirea și suprimarea incendiilor forestiere. În proiect sunt implicați experți în științe de mediu, tehnice și sociale care vor sprijini autoritățile regionale și naționale responsabile cu gestionarea incendiilor de pădure.

Cercetătorii și inginerii SILVANUS vor ajuta autoritățile de protecție civilă să monitorizeze eficient resursele forestiere, să evalueze biodiversitatea, să genereze indicatori de risc de incendiu mai preciși și să promoveze reglementări de siguranță în rândul populației afectate de incendii prin campanii de conștientizare.

Finanțat de programul EU Horizon 2020 Green Deal și coordonat de Università Telematica Pegaso din Italia, proiectul SILVANUS include 49 de parteneri din Uniunea Europeană, Brazilia, Indonezia și Australia. Proiectul are un buget de 23 de milioane de euro pentru o perioadă de 42 de luni.

Concret, SILVANUS își propune să ofere o nouă soluție tehnologică prin procesarea și integrarea datelor provenite din diverse surse, cum ar fi modele climatice, date meteorologice și instrumente de observare a pământului.  

Rezultatul va fi concretizat prin dezvoltarea unor modele inteligente de depistare a riscurilor de incendii. În plus, aceste modele vor fi completate cu senzori de mediu plasați în teren, camere video și soluții de imagistică multispectrală.

SILVANUS va introduce, de asemenea, tehnologii de senzori care folosesc infrastructura inventivă de comunicații fără fir prin coordonarea vehiculelor aeriene fără pilot și a unor roboți la sol pentru coordonarea răspunsului în caz de incendiu.

Proiectul va lua în considerare expertiza și experiența pompierilor, dar și a localnicilor care se confruntă în fiecare an cu pericolul incendiilor de pădure.

În plus, SILVANUS va lansa un program amplu de implicare a părților interesate în regiunile forestiere pentru a evalua indicatorii de risc de incendiu și  pentru a dezvolta o metodologie de instruire pentru pompieri. Vor fi create campanii de conștientizare, care vor include o aplicație mobilă pentru implicarea cetățenilor, împreună cu notificări automate privind practicile de siguranță.

Practic, SILVANUS se va concentra pe toate cele trei componente ale stingerii incendiilor: prevenirea și pregătirea, detectarea și răspunsul, restaurarea și adaptarea.

Inovațiile proiectului SILVANUS vor fi implementate în opt regiuni ale statelor membre ale UE  din Franța, Italia, Slovacia, Grecia, Cehia, Portugalia, Croația și România. La aceste țări se adaugă Indonezia, Brazilia și Australia”.