Tranziția la emisii 0 ar putea să dubleze cererea UE de biomasă, depășind cu mult oferta disponibilă. Este concluzia unui studiu recent, în care este subliniată ideea că sunt necesare măsuri urgente pentru ca statele UE să se asigură că cea mai mare parte a biomasei viitoare chiar poate fi produsă.
În acest context, termenul „biomasă” înseamnă de exemplu lemn, reziduuri și deșeuri din silvicultură, agricultură și alte industrii.
Specialiștii de la Material Economics care au creat studiul subliniază că utilizarea biomasei pentru energie (bioenergie) ar trebui să fie limitată la anumite nișe specializate – încălzirea industrială și aviația.
Factorii de decizie politică vor trebui să se adapteze
Studiul este primul care modelează cererea din 2050 a UE pentru materii prime de biomasă din toate sectoarele și care compară acest lucru cu o ofertă realistă de biomasă. Material Economics a realizat analiza în colaborare cu Comisia pentru tranziții energetice și Institutul Forestier European, finanțată de Climate-KIC, European Climate Foundation, Fondul finlandez de inovare Sitra și Vinnova. EFI a contribuit la studiu din punctul de vedere al aprovizionării cu biomasă forestieră din UE.
„Biomasa este rară și valoroasă și nu poate satisface toate nevoile. Așteptările pentru o utilizare viitoare aduc cu 50-100% mai mult decât disponibilitatea, astfel că trebuie să ne fixăm prioritățile corecte pentru materiile prime limitate pe care le avem. După cum arată studiul nostru, utilizarea de mare valoare a biomasei de mâine va arăta foarte diferită de așteptările de ieri și atât liderii de afaceri, cât și factorii de decizie politică vor trebui să se adapteze”, spune Per Klevnäs de Material Economics.
Utilizarea bioenergiei în UE este în creștere cu 150% din 2000, ca răspuns la stimulentele politice. Utilizarea biomasei numai în generarea de energie a crescut de cinci ori, în timp ce utilizarea biocombustibililor în transport a crescut de 25 de ori. Multe scenarii prevăd o creștere suplimentară masivă a utilizării biomasei, unele arătând o creștere cu 70-150% a utilizării biomasei pentru energie și materiale până în 2050.
Costul bioresurselor variază
Comisia Europeană revizuiește în prezent politica UE privind biomasa – prin revizuirea Directivei privind energia regenerabilă, Strategia forestieră, Directiva privind finanțarea durabilă și prin pachetul „Fit for 55”.
„UE trebuie să analizeze în mod serios cantitatea de biomasă disponibilă și să cadă de acord asupra celor mai bune modalități de utilizare a acesteia din punctul de vedere al economiei, al atenuării crizei climatice și al pierderii biodiversității”, spune directorul de proiect Janne Peljo din Finlanda Fondul de inovare Sitra.
Costul bioresurselor depinde de mai mulți factori și variază între regiuni, ceea ce face dificilă estimarea prețului. Cu toate acestea, dacă cererea este mai mare decât oferta, costul va crește din cauza concurenței pentru o resursă limitată.
Expansiunea terenurilor agricole pentru alimentație, cauza defrișărilor
Producția globală de alimente crește rapid, determinând o expansiune rapidă continuă a terenurilor agricole, care este deja o cauză principală a defrișărilor globale, la rândul său unul dintre principalii factori de pierdere a biodiversității la nivel mondial.
În această situație, importurile în UE de culturi energetice cultivate în altă parte pentru materiale sau energie implică un risc ridicat de a induce schimbări chiar mai rapide ale utilizării terenului. Aceeași dinamică se aplică aprovizionării sporite de lemn pentru consum de energie. Creșterea aprovizionării cu biomasă poate duce la emisiile de CO2 din sistemele naturale, reducând beneficiul net al climei de a înlocui combustibili fosili sau materiale cu biomasă, avertizează specialiștii.
Silvicultura, sursă principală
Acest studiu se concentrează pe 2050, în concordanță cu obiectivul UE „net zero”. Realizarea de emisii zero în UE va necesita schimbări semnificative în toate sectoarele economiei, iar cursul tranziției va depinde de ritmul dezvoltării tehnologice și de adoptarea soluțiilor cu emisii reduse.
Studiul arată că utilizarea materialelor de biomasă – pentru cherestea, fibre și substanțe chimice – este de așteptat să crească în valoare într-o tranziție spre zero, în timp ce progresele tehnologice creează noi alternative și sporesc concurența la bioenergie. Pentru a realiza o tranziție ordonată și utilă și pentru a evita investițiile deplasate și alocarea greșită a unor resurse valoroase, politica trebuie să echilibreze condițiile de concurență.
Furnizarea de biomasă pentru materiale și energie provine din trei surse principale: silvicultură, agricultură și fluxuri de deșeuri. Silvicultura este cea mai mare sursă de aprovizionare, cu mai mult de jumătate din totalul aprovizionării cu biomasă.
Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030 a propus ca cel puțin 30% din teren să fie dedicat conservării naturii. Deși o astfel de conservare este esențială pentru a evita pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemului, ea restrânge, de asemenea, potențialul de aprovizionare durabilă cu biomasă, atrag atenția experții.
Sursa, AICI.
Studiul, AICI.
Întrebări și răspunsuri ale autorilor studiului: AICI.
 ar trebui să fie limitată la anumite nișe.){kind=link}