Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a fost astăzi la Comisia de Mediu din Camera Deputaților, la invitația USR. Temele de discuție au fost procedurile de infringement, deșeurile, programul Casa Verde sau lupta împotriva tăierilor ilegale.
Legat de acest subiect, ministrul a spus:
„Vor exista în continuare situații în care anumite intervenții în fondul forestier vor fi prezentate distorsionat și vor fi tot timpul oameni care vor marșa pe ideea de tăieri ilegale și pe faptul că România este o țară a hoților și a tăietorilor de lemne în mod ilegal sau cu nerespectarea legii. Ceea ce vă pot spune astăzi e că în ultimii doi ani nu am văzut nicio suprafață extinsă despădurită sau defrișată fără a exista un control, un document de punere în valoare, fără a exista o procedură prealabilă legală. Există furt în continuare, este și motivul pentru care Poliția și Garda Forestieră efectuează aceste controale. Este în continuare o problemă presiunea crizei energetice asupra pădurii. Deci în momentul în care se scumpește foarte mult lemnul, în momentul în care alternativele devin foarte scumpe, în momentul în care există o criză energetică – nu doar în România, ci și în Ungaria, în Germania, în Franța, Austria, presiunea asupra pădurii crește.
Ajutorul nostru cel mai de seamă pentru pădure este sistemul SUMAL 2.0. Eu fac des drumuri în țară, nu există camion care să fie în fața mea și pe care să nu-l verific. Câte un camion cu 2 metri cubi de lemn de foc, înregistrat în SUMAL, cu poză în SUMAL, cu aviz, cu destinație, cu punct de plecare. Există tentative de fraudare a sistemului. Nu există breșe de securitate în SUMAL. Ceea ce au declarat unii că ar fi breșă de securitate este o ilegalitate crasă, încercată de sun 1% dintre cei care folosesc SUMAL-ul. Aceste persoane sunt monitorizate și acum 3 săptămâni am trimis la IGPR lista celor care instalează și dezinstalează SUMAL-ul, încercând să păcălească sistemul. Trebuie să țină minte că se vede și rămân urme. Și scoatem listele și le trimitem la poliție. Așa cum se văd toate. Marile acțiuni ale Poliției și ale Gărzii se bazează în proporție de 99% pe SUMAL”.
„Refacem habitatul forestier pentru a-l prezenta Comisiei Europene. Este foarte greu să convingi Comisia, după istoricul pe care îl are România în domeniul defrișărilor, tăierilor ilegale… Este foarte greu pentru că sunt foarte puțini oameni care au fost condamnați la pușcărie. Am făcut peste 2.500 de dosare penale anul trecut, în șase luni. Anul acesta, de la 2.500 în primele 6 luni am ajuns la 3.800. vom închide anul la un număr probabil de peste 7.000 de dosare penale. Cel mai important lucru este cum se termină aceste dosare penale. Că dacă ajung la și altele și sunt clasate, nu am făcut nimic. Îmbucurător este că sunt peste 1 milion de interogări de SUMAL într-un an. Cetățenii, ONG-urile deschid telefonul dacă văd un camion și trebuie să corespundă poza din telefon cu poza mașinii. Este cea mai simplă verificare. Un sistem care nu există nicăieri în Europa”.
O nouă „bucățică” din SUMAL
Ministrul a explicat deputaților din comisie că se lucrează la o nouă componentă din sistemul de trasabilitate a masei lemnoase SUMAL 2.0.
„Vom inventa un sistem de alerte plecând de la o idee. Suntem în legătură directă și lucrăm la un proiect pilot cu Agenția Spațială Europeană și Agenția Spațială din România. Cele două instituții încearcă să calibreze pozele satelitare. Nu vorbesc de cele făcute la comandă… că pot să zboare și să îți facă poze de 100 de milioane de euro, doar să plătești. Interesul nostru e să găsim un echilibru. Să nu fie un sistem atât de scump încât să nu mai renteze, pe de altă parte să ofere informație veridică. Astfel încât să putem genera alerte pe bază de imagini satelitare. Pozele se vor face și când sunt nori, și când e ceață… Este ultima bucățică din SUMAL. Uniunea Europeană ne presează. Pe 23 ianuarie vom avea următoarea întâlnire cu experții de la Comisie, pentru a le prezenta progresul pe 2022, tehnic, detaliat. În paralel vor veni desigur acele plângeri despre practica proastă în pădure, unde se trage lemnul în râu, unde se merge cu TAF-uri, unde nu există drumuri forestiere și se lucrează în condiții mai puțin bune… Dar, în același timp, când am cerut bani pentru drumuri forestiere și accesibilizare, răspunsul a fost hotărât Nu. „Din fonduri europene să nu faceți drumuri în păduri pentru că o să furați și mai mult” – cam asta a fost abordarea când, prin PNRR, am vrut să creștem accesibilizarea pădurii în condiții civilizate, în comparație cu țările europene. La noi este de zece ori mai mic numărul de drumuri forestiere la hectar decât în UE. Arată urât de câte ori deschizi o cale și construiești un drum, dar ca să ai practici non invazive în exploatarea pădurii trebuie să ajungi cumva la pădurea respectivă. Noi răspundem și de protecție, și de exploatare. Trebuie să găsim echilibrul. Mai nou, direcția Păduri și direcția Biodiversitate stau la masă și discută. Au fost ani în care nu se întâlneau și nu discutau!”.
În plus, ministrul a precizat că în acest an România a importat 4 milioane de metri cubi e buștean, pentru prelucrare.
„Avem o capacitate de procesare mult peste cantitățile autorizate pentru exploatare din pădurile României.
Sursa foto: Facebook/TanczosBarna
