Interviu cu Laura Bouriaud: Este nevoie de o nouă abordare în planificarea forestieră?
Forestmania.ro: În contextul actual al schimbărilor climatice, multe voci din domeniul forestier susțin că durata amenajamentului silvic trebuie reconsiderată. Parlamentul a decis extinderea perioadei pentru care se întocmește un amenajament la 20 de ani. Este o decizie exclusivă, legală, venită din partea parlamentarilor și nu a silvicultorilor sau a mediului academic. De ce ar trebui să luăm în calcul un orizont mai lung de planificare?
Laura Bouriaud: Pentru că, în ritmul actual al schimbărilor climatice și al impactului acestora asupra pădurilor, modelul tradițional de amenajament devine din ce în ce mai puțin relevant. Dacă ne uităm la experiența Franței, unde planificarea pe 25 de ani nu mai este suficientă pentru a reflecta realitatea din teren, ne dăm seama că este necesară o abordare mai flexibilă. În România, seceta, temperaturile extreme și atacurile dăunătorilor vor afecta suprafețe tot mai mari, ceea ce înseamnă că vom recolta nu conform unui plan rigid, ci conform capacității reale de regenerare a arboretului. Este posibil să avem situații în care recoltăm mai mult decât am anticipat și să trebuiască să plantăm mai mult decât putem gestiona.
Forestmania.ro: În acest context, cum ar trebui să fie evaluată calitatea gestionării pădurilor?
Laura Bouriaud: Trebuie să ne mutăm atenția de la simplele cifre privind volumul recoltat la indicatori care reflectă starea de sănătate a pădurii. Evaluarea managementului silvic trebuie să fie bazată pe rezultate și pe capacitatea pădurii de a-și menține funcțiile ecosistemice. Acest lucru înseamnă mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație în luarea deciziilor. Nu putem decide dintr-un birou cum și unde „trebuie” să cadă ghinda, pentru că regenerarea nu este un proces pe care să-l putem precompta matematic.
Forestmania.ro: Deci avem nevoie de o schimbare de paradigmă?
Laura Bouriaud: Exact. Dacă vrem să ne desprindem de mentalitatea „hârtia bate glonțul” și să ne raportăm mai mult la realitățile din teren, trebuie să regândim sistemul actual. Un amenajament cu durată mai mare ar putea fi conceput ca un plan de management adaptabil, bazat pe principii ecologice și economice solide, nu doar pe ideea că gestionarea eficientă a pădurii înseamnă automat să recoltăm mai puțin. Planificarea producției trebuie să includă mecanisme clare de verificare, indicatori de îndeplinire a funcțiilor ecosistemice și un spațiu real pentru expertiza și observația practică a celor care lucrează efectiv cu pădurea.
Forestmania.ro: Se vorbește tot mai mult despre bunurile nemateriale ale pădurii – servicii ecosistemice, biodiversitate, protecția solului, recreere. Cum ar trebui integrate acestea în politica forestieră?
Laura Bouriaud: Avem un precedent istoric foarte clar: interesul pentru bunurile nemateriale ale pădurii crește odată cu conștientizarea rolului acesteia în menținerea echilibrului ecologic și al calității vieții umane. I.C. Demetrescu spunea încă din 1942 că pădurea nu poate furniza toate bunurile în același timp și că politica forestieră trebuie să echilibreze cerințele contradictorii. Există comunități care depind de pădure pentru resurse economice, dar există și comunități pentru care pădurea este esențială prin serviciile sale ecologice. Trebuie să creăm un cadru care să țină cont de toate aceste aspecte și să găsim soluții echilibrate, care să răspundă atât nevoilor economice, cât și celor sociale și ecologice.
Forestmania.ro: Asta înseamnă că trebuie să gândim pădurea dintr-o perspectivă mai largă decât simpla exploatare a lemnului?
Laura Bouriaud: Absolut. Pădurea este mai mult decât lemn. Este un sistem complex care oferă beneficii multiple. Dacă vrem să avem o politică forestieră sustenabilă, trebuie să trecem de la o gândire exclusiv cantitativă la una calitativă, care să integreze sănătatea ecosistemelor, adaptabilitatea la schimbările climatice și bunăstarea comunităților locale.
Forestmania.ro: Mulțumim pentru această discuție foarte interesantă!
Laura Bouriaud: Cu mare plăcere! Sper ca aceste idei să contribuie la un dialog constructiv despre viitorul pădurilor din România.
