Momentele dificile ne pun la pământ și ne deprimă, însă, câteodată neliniștea și sentimentele de angoasă ne pun față în față cu ceea ce suntem noi cu adevărat, ne ajută să conștientizăm ce ne dorim cu adevărat.
Viorel Marian este un meșter popular, care și-a găsit vocația într-un moment de cumpănă, la îndemnul a doi amici de-ai săi. Originar din Fălticeni, meșterul în vârstă de 62 de ani așterne povești în lemn încă de când avea 33 de ani, creând linguri, cruciulițe, icoane, diverse obiecte de decor, chiar și mărțișoare. Acesta este membru al Asociației Creatorilor Populari din România, al Asociației Meşterilor Populari din Moldova şi al Asociației Meşterilor Populari din Bucovina.
Noi am avut ocazia să-l cunoaștem la Târgul de Toamnă din Suceava, unde sculpta „live” în linguri de lemn. Arta sa nu ne-a lăsat indiferenți și suntem siguri că nu i-a lăsat pe mulți dintre vizitatori să treacă nepăsători.
Cum a început totul?
Viorel Marian ne-a povestit despre activitățile sale inițiale, care erau și acestea strâns conectate cu lemnul. Înainte ca meșterul să bucure publicul cu talentul său, acesta lucrase în Combinatul de prelucrare a lemnului din Fălticeni, apoi la un atelier de tâmplărie din Buneşti, de unde plecase din cauza unor neînțelegeri. Cioplitul în lemn a început într-o etapă mai puțin fericită a vieții sale, în perioada în care fabricile își stopau activitatea. Pasiunea pentru a sculpta în lemn a prins aripi datorită îndemnurilor unor prieteni și mai ales în urma insistențelor a doi dintre ei, Dănilă Călin şi Sasu Vasilică. Ceea ce ne-a marcat este faptul că meșterul știe exact data când și-a însușit acest nou hobby, ba mai mult, ne-a relatat despre modul în care a evoluat pasiunea sa pentru cioplitul în lemn:
„Am început la 33 de ani, pe 21 august 1995, lucram cruciulițe pectorale, linguri am început să lucrez mai târziu, la vreo 3 ani după ce am început colaborările cu muzeele de etnografie, Muzeul Național al satului din Sibiu fiind primul de la care am primit invitație. În timp, am început să lucrez şi alte obiecte: blidare, căuce, icoane, pristolnice.” ne-a povestit Viorel Marian
Meșterul ne-a mărturisit că tot la Sibiu a devenit pentru prima oară membru al Asociației Creatorilor Populari din România, apoi membru al Asociației Meşterilor Populari din Moldova şi în cele din urmă, membru al Asociației Meşterilor Populari din Bucovina.
Participarea la târguri și interacțiunea cu publicul
Precum am menționat, noi l-am cunoscut pe Viorel Marian în cadrul Târgului de Toamnă care s-a desfășurat în centrul Sucevei, în perioada 19-22 septembrie. Întrebat despre cât de des participă la evenimente de acest gen, meșterul ne-a povestit că frecventează numeroase festivități cu caracter cultural, fiind nelipsit de la majoritatea târgurilor de meşteri populari organizate de muzeele de etnografie în colaborare cu asociațiile de meşteri. Viorel Marian obișnuiește să sculpteze chiar sub privirile curioase ale vizitatorilor, implicându-i oarecum în procesul creației și stârnind entuziasmul tuturor, dar mai ales al copiilor.
„…lucrez şi <live> ca să vadă toți vizitatorii cum se fac diferite obiecte din lemn, ceea ce îi încântă mai ales pe copii, iar cei mai curioşi pun şi întrebări sau vor chiar să încerce să facă şi ei câteva crestături. Străinii devin mai interesați de simbolistică şi se hotărăsc să cumpere chiar mai mult decât intenționau.”
Unelte, tehnică și lemn
Meșterul cataloghează fiecare unealtă ca fiind indispensabilă proceselor pentru care este destinată. Totuși, în cazul său, cuțitul este unealta care nu poate lipsi, fiind utilizat pentru crestături, iar daltele mici sunt utilizate pentru miniaturi. Acesta ne-a povestit că alege tipul lemnului în funcție de obiectul pe care urmează să-l execute, însă nu are rețineri cu privire la acest aspect, fiind deschis pentru orice fel de esență. Totuși, în cazul lingurilor are o preferință:
„Pentru linguri prefer lemnul de cireş, pentru că e o esență care îmbină echilibrat aspectul estetic cu o duritate medie. Detaliile cele mai fine le obțin cu ajutorul cuțitului şi cu unele dăltițe foarte mici, pentru miniaturi.”
Povești pe lemn
Viorel Marian spune o poveste cu fiecare lucrare pe care o face, obiectele de artă confecționate purtând semnificații puternice. Acesta ne-a vorbit și despre simbolurile din arta populară, care au o valoare foarte mare și care conturează o poveste, considerată esențială de către meșter.
„În funcție de mesajul pe care doreşti să-l transmiți alegi reprezentarea zoomorfă, avimorfă, geometrică sau vegetală care corespunde simbolului dorit. Povestea transmisă de un obiect este importantă din punct de vedere educațional, de formare a caracterului persoanei care vine în contact cu simbolul respectiv.“
Viorel Marian este o personalitate valoroasă și suntem recunoscători că am putut să-i aflăm o parte dintre povești. Acest meșter este, cu siguranță, de aproape 30 de ani #OmulLemnului, iar pasiunea și dăruirea cu care muncește se pot observa cu ochiul liber.